Avocatura Com - Justitie fara secrete

Am pornit de la prezumtia ca totusi unele lucruri au fost studiate si cunoscute, dar se pare ca m-am inselat. Pentru a fi clar pentru toata lumea incep cu niste idei expuse de catre un mare teoretician al dr. reale din tara nostra, respectiv prof. univ. Corneliu Barsan (care nu mai are nevoie de nicio prezentare) in ale sale “Drept civil. Drepturile reale principale”, ed. All Back, editia 2001, pag. 322 (Sectiunea VII, Uzucapiunea). A spus ca (nu voi folosi ghilimelele ca sa para opera mea ) …s-a retinut ca dreptul de proprietate este un drept perpetuu, fara distinctie intre bunurile imobile si cele mobile, ceea ce poate conduce la acceptarea imprescribilitatii actiunii in revendicare mobiliara, de la tertul dobanditor de rea-credinta, de la hot si de la gasitor; altfel spus, de la posesorul de rea-credinta….daca este asa, inseamna ca trebuie sa mergem cu rationamentul pana la ultimele lui consecinte, anume sa recunoastem posibilitatea dobandirii proprietatii bunurilor MOBILE prin UZUCAPIUNE chiar de catre posesorul de rea-credinta (mai sus l-a inclus si pe hot in aceasta categorie). Altfel, ar insemna sa existe o inegalitate de tratament intre posesorul de rea-credinta al unui bun imobil care-l poate dobandi, in proprietate, prin uzucapiune, ceea ce n-ar putea face posesorul de rea-credinta (hotul) al unui bun mobil. Si pe buna dreptate, am adauga noi. De altfel se observa ca ‘echivalentul’ dobandirii proprietatii prin uzucapiune la imobile (uzucapiunea scurta) se regaseste la mobile in art. 1909 C. civ, (un fel de “uzucapiune scurta” daca putem spune asa). La ambele este nevoie de just titlu si buna credinta, un argument in plus de a proceda la o egalitate de tratament si in ceea ce priveste uzucapiunea de lunga durata.
Dupa cum vezi, mariusms, o opinie ARGUMENTATA.

Acum sa ne delectam cu alte infrarosii debitate de soricelul nostru:

mariusms wrote: Ca sa nu mai zic de inovatia in materie de "uzucapare de lunga durata" a unui mobil. Te ia groaza cand vezi ce e in capul unora.

Asa este. Te ia groaza cand vezi ce-i in capul unora ca prof. Corneliu Barsan. Si sustin aceasta teorie nu pentru ca o spune C. Barsan (apropos, si dansul este prof. de drept civil), ci pentru ca argumentele sale sunt indubitabile. Diferenta de tratament intre posesorii (de rea-credinta) de imobile si cei de mobile nu se justifica.

mariusms wrote: Eu ma iau dupa ce spun autorii de drept civil, care nu gresesc. Acel corpus nu se obtine prin fapte penale.

Prof. Barsan este un autor de drept civil (si inca unul dintre cei mai mari). In exemplul sau arata destul de clar: posesorul de rea-credinta (hotul, care inevitabil obtine corpus-ul printr-o fapta penala) poate uzucapa un bun mobil. Contra-argumenteaza daca te tine. 8-)

mariusms wrote: Intervertirea precaritatii (o detinere legala) in posesie nu poate avea loc prin fapte penale, dar o "detinere" obtinuta prin furt se poate transforma in posesie? E aberant.

Pe ce te bazezi?? Argumenteaza DE CE ??? Repeti papagaliceste aceleasi triluri. Ai mai spus-o de 1000 de ori. Expune-ne si noua de unde s-a tras aceasta concluzie, asa cum si concluzia prof. Barsan a fost argumentata. Repetarea concluziei de mai multe ori nu o transforma in argument. Mai mult, cum combati exemplele mele pe care ti le-am oferit (cele cu uzucaparea si actiunea posesorie). Nu uita, C. Barsan spune clar: HOTUL poate uzucapa bunul (cu argumente), deci avem posesie. Adica, din moment ce hotul poate uzucapa, de ce cel care interverteste detentia in posesie nu poate ??? Care este logica??? Te rog, nu incepe iarasi cu “asa spun profesorii de drept civil”.

mariusms wrote: Daca termenii de posesie si detinere au o reglementare, chiar daca nu in legea penala, ci in cea civila, legea penala doar amintindu-i, trebuie sa-i interpretam si noi dupa legea civila.

Ufffff, iarasi!!! De UNDE se deduce ca posesia obtinuta printr-o fapta penala n-are semnificatie juridical ??? Arata articolul din codul civil. Spune o cifra, ca sa te credem. COMBATE cele spuse de prof. Barsan si de mine (parca vad ca insinuezi ca ma pun pe acelasi plan cu marele profesor).

mariusms wrote: De aceea sunt profesori de penal care sustin punctul de vedere pe care eu mi l-am insusit, respectiv, trebuie ca posesia sau detinerea sa aiba cel putin o aparenta de legalitate, pentru a fi furt.

Si uite asa, aceeasi propozitie ai reluat-o in fraze intregi. Solide argumente, n-am ce spune.


Capacel, este o lupta inegala. Eu ti-am expus argumente peste argumente. Chestia cu “asa spun profesorii de civil” tinde sa devina hitul verii. Tine-o tot asa.

In ritmul asta, urmatoarele tale comentarii vor suna asa: “bai,…degeaba ai specificat cine a spus daca n-ai pus ghilimele, inseamna ca nu stii nimic”…”nu mai vorbi bai, tu care copiezi de pe net si scoti diacriticile ca sa para opera ta”…”vezi ca nu ai pus bine virgula aia si iti lipseste o litera la ultimul cuvant”….”ce, bai, te crezi mare jurist, esti jmecher sau cum…???”….”nimic nu stii…nu mai face pe desteptul”, "nu mai imi pierd vremea cu tine..."

parole wrote:Exista chiar si opinia ca tainuirea are un obiect juridic unic, buna desfasurare a actului de justitie, intrucat relatiile patrimoniale au fost atinse deja prin fapta prevazuta de legea penala din care provine bunul. Profesorul Avram Filipas.

Da. Asta ar fi inca un argument in plus impotriva ‘teoriei’ ‘juristului’ mariusms.

mariusms wrote: PS: Pentru Johei si Parole: am mai discutat la pag. 2 din acest topic acel aspect. Daca vreti, putem discuta si pe tema asta.

De fapt, mariusms a vrut sa spuna urmatoarele: “hi, hi, hi …parole si johei…stiti …am mai vorbit despre asta la pag. 2 …si 35…..53…72….62….aaaaaaaa…. da, stiu, ma cam contrazic ...aaaa...eu.... nu vreti sa discutam altadata sau ….mai bine nu…aaa…de fapt, am cam comis-o …nu mi-am dat seama…….hi, hi, hi ….mai bine lasati-mi nr. de tel……va sun eu …. ”

ALLKOZ wrote:

mariusms wrote: Ca sa nu mai zic de inovatia in materie de "uzucapare de lunga durata" a unui mobil. Te ia groaza cand vezi ce e in capul unora.

Asa este. Te ia groaza cand vezi ce-i in capul unora ca prof. Corneliu Barsan. Si sustin aceasta teorie nu pentru ca o spune C. Barsan (apropos, si dansul este prof. de drept civil), ci pentru ca argumentele sale sunt indubitabile. Diferenta de tratament intre posesorii (de rea-credinta) de imobile si cei de mobile nu se justifica.

mariusms wrote: Eu ma iau dupa ce spun autorii de drept civil, care nu gresesc. Acel corpus nu se obtine prin fapte penale.

Prof. Barsan este un autor de drept civil (si inca unul dintre cei mai mari). In exemplul sau arata destul de clar: posesorul de rea-credinta (hotul, care inevitabil obtine corpus-ul printr-o fapta penala) poate uzucapa un bun mobil. Contra-argumenteaza daca te tine. 8-)

mariusms wrote: Intervertirea precaritatii (o detinere legala) in posesie nu poate avea loc prin fapte penale, dar o "detinere" obtinuta prin furt se poate transforma in posesie? E aberant.

Pe ce te bazezi?? Argumenteaza DE CE ???

Inca sustii ca mobilele se uzucapeaza dupa o "lunga durata"? Sigur n-ai gresit pagina?
No comment.

Pe ce ma bazez? Pe logica, dar nu stii tu ce e aia, Moromete.
Vorba lui Caragiale.

of of ... pierdu-i toata distractia .. Nu am vazut si eu topicul mai devreme. Mi-au incetinit reflexele - semn de batranete

parerea mea, mai neavizata, este talharie. argumentele au fost deja expuse.

auziti .. dar de ce D comite furt. nu cred ca avem suficiente informatii ca sa-l incadram la furt.

Gavril, acum vii si tu, cand tocmai l-am rugat pe mariusms sa-l lase pe allkoz sa uzucapeze intr-o indelungata liniste bunurile mobile ?

apropo, nu era cumva introdusa uzucapiunea bunurilor mobile in proiectul noului cod civil?
parca asa imi aduc aminte.

Dragele mele, asa cum mobilele se uzucapeaza intr-o lunga asteptare, tot asa e si furt la bunul acela furat. Ssssssssst , ca-i speriati uzucapiunea.

Uzucapiunea de lunga durata este un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate chiar si asupra unui bun mobil, astazi, sub actualul Cod Civil. Voci autorizate si irefutabile prin forta argumentelor, o dovedesc stiintific. Ironia ieftina a lui marius si matahari trebuie sa primeasca si o a doua opinie, pe langa cea a lui allkoz, care oricum este suficient si cu rigoare intemeiata in argument.

Ma intreb retoric daca marius si matahari au aflat, ma indoiesc cu tarie ca au fi citit vreun rand, ca V.Stoica a scos spre publicare cel de al doilea volum in materie de drepturi reale. Sunteti ignoranti scumpilor! Si fuduli cat casa. Va compatimesc, sincer. Prea multa mediocritate si fudulie s-a adunat in pagina asta. Allkoz are carte si argument. Voi n-aveti nimic. Cel mult abjectie. Ce-mi plac cuvintele tari!

Bun asa. Asteapta si tu Parole sa uzucapezi dupa o lunga durata bunurile mobile. Barsan, Filipescu etc va ureaza prin noi astia ignorantii, asteptare placuta, telectualilor!

PS: vezi ca alkoko te-a pacalit cand a argumentat (zice el ca asta e argument): "Dupa care am adaugat: posesia (chiar de rea-credinta, adica intrarea in posesie s-a facut prin intermediul unei infractiuni ) este ocrotita prin actiunea posesorie (si aici ma refer implicit la o posesie utila, adica continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar )". Barsan pe care zice el ca-l citeaza spune altceva. Poate ca a citat o clona a d-lui profesor.

CITAT
LIVIU POP, DREPT CIVIL, DREPTURILE REALE, ED. UNIVERSUL JURIDIC
PAG. 321 ŞI URM

" Acţiunea in revendicare avand ca obiect bunurile mobile este imprescriptibila impotriva unui hot, gasitor sau tert de rea credinta, DAR NUMAI IN MASURA IN CARE POSESIA ACESTUIA NU INDEPLINESTE CONDITIILE UNEI POSESII UTILE SI NEVICIATE asa cum prevede art. 1847 cod civil, caz in care opereaza in favoarea hotului, gasitorului sau tertului de rea credinta uzucapiunea de 30 de ani prevazuta de art. 1890 Cod civil.

Este de necontestat ca mare parte din dispozitiile Cap. II al titlului XX din Codul civil "Despre posesiunea ceruta pentru a prescrie" se refera la posesiunea atat a bunurilor mobile, cat si a bunurilor imobile. De exemplu, art. 1847 C.civ. se aplica la fel de bine imobilelor cat si mobilelor. Redactorii Codului civil au creat o institutie unitara a posesiei, rupta in mod artificial pe baza unor considerente istorice ( res mobilis, res vilis) de catre doctrinari.

Astfel, posesia utila ca si conditie pentru donadirea dreptului de proprietate este recunoscuta in cazul uzucapiunii bunurilor imobile ( alaturi de curgerea timpului) in cazul posesiei de buna credinta fondata pe cazul particular prevazut de art. 1909 al.1 C.civ, precum si in cazul art. 1909 al.2 si art. 1910 C.civ. pentru bunurile mobile.
Nu vedem motivele pentru care, in cazul revendicarii bunurilor mobile de la hoti sau gasitori, sa-i fie negat caracterul achizitiv de proprietate alaturi de curgerea timpului.

Cu exceptia cazurilor deosebite din art. 1909 si 1910 si in de plina concordanta cu normele ce reglemeneteaza uzucapiunea imobilelor, consideram ca si in cazul bunurilor mobile se aplica art. 1846 al. 1 Cod civil: Orice prescriptie se bazeaza pe faptul posesiunii", deci se aplica, si in cazul actiunii reale mobiliare, termenul general prevazut in art. 1890 cod civil.
Daca luam in calcul teoria clasica a dualitatii prescriptiei in prescriptie extinctiva si prescriptie achizitiva ca forme distincte, spre deosebire insa de sustinatorii teoriei prescriptibilitatii actiunii in revendicare mobiliara, consideram ca fundamentul acestui termen nu este prescriptia extinctiva ci prescriptia achizitiva, exact ca si in situatia uzucapiunii de lunga durata de 30 de ani a imobilelor, reglementata de altfel, de aceleasi text de lege.

Opinia potrivit caruia termenul de 30 de ani este prescriptie extinctiva este discutabila, deoarece termenul de prescriptie extinctiva incepe sa curga intotdeuana din momentul nasterii dreptului la actiunea in revendicare, adica din momentul furtului sau din momentul pierderii.
In schimb, termenul de prescriptie achizitiva se calculeza din momentul in care hotul sau gasitorul realizeaza o posesie utila si neviciata.

Astfel, se poate intampla ca violenta in baza caruia lucrul si-a schimbat posesorul sa inceteze dupa o oarecare perioada de timp din momentul furtului, moment din care posesia devine utila, iar hotul incepe prescriptia achizitiva.

La fel se intampla si in cazul in care posesia hotului sau gasitorului este clandestina sau echivoca, daca unul din aceste vicii inceteaza, posesia devine utila, in baza art. 1856 Cciv, iar termenul de 30 d eani incepe sa curga din momentul indeplinirii tuturor conditiilor pentru o posesie utila.
Pentru a putea prescrie, posesorul trebuie sa exercite o posesie exceptata de vicii fata de proprietar, deoarece prescriptia achizitiva nu este fondata exclusiv pe faptul posesiei, ci presupune de asemenea inactiunea persoanei impotriva caruia curge.
Daca prescriptia curge impotriva proprietarului, acest lucru se realizeaza deoarece cel in drept nu actioneaza."

parole wrote:Uzucapiunea de lunga durata este un mijloc de dobandire a dreptului de proprietate chiar si asupra unui bun mobil, astazi, sub actualul Cod Civil. Voci autorizate si irefutabile prin forta argumentelor, o dovedesc stiintific. Ironia ieftina a lui marius si matahari trebuie sa primeasca si o a doua opinie, pe langa cea a lui allkoz, care oricum este suficient si cu rigoare intemeiata in argument.

Ma intreb retoric daca marius si matahari au aflat, ma indoiesc cu tarie ca au fi citit vreun rand, ca V.Stoica a scos spre publicare cel de al doilea volum in materie de drepturi reale. Sunteti ignoranti scumpilor! Si fuduli cat casa. Va compatimesc, sincer. Prea multa mediocritate si fudulie s-a adunat in pagina asta. Allkoz are carte si argument. Voi n-aveti nimic. Cel mult abjectie. Ce-mi plac cuvintele tari!

O mana de inteligenta si cateva complexe de inferioritate atent cultivate in timpul pubertatii au dus la aceasta implozie spirituala ?

"Uzucapiunea, ca mod de dobandire a proprietatii, opereaza NUMAI in cazul BUNURILOR IMOBILE." - C. Barsan, M. Gaita, M.M. Pivniceru, Drepturile reale, 1997 p. 198.
In aceeasi lucrare se mai arata ca,la mobile, posesoriul se confunda cu petitoriul, conform art. 1909 alin. 1 coroborat cu art. 972 C. civ. Astfel, mobilele se prescriu prin faptul posesiei lor de buna-credinta fara trecere de timp.

La fel si C. Hamangiu samd, Tratat de drept civil roman, vol. II, p. 244, citat in I. Filipescu, Dr. reale, 1993, p.200.

Pentru cei care vor sa "revolutioneze" dreptul civil, asteptare placuta in continuare la uzucaparea de lunga durata a mobilelor.

apropo de Stoica:
pag. 366, vol 2, drepturi reale principale spune asa (un extras din text):

dr de proprietate se poate dobandi prin uzucapiune indiferent daca obiectul sau este un bun imobil sau mobil, in masura in care acesta este individual-determinat si se afla in circuitul civil. premisa acestei concluzii este caracterul imprescriptibil, sub aspect extintiv, al dreptului de proprietate, indiferent daca are ca obiect bunuri imobile sau mobile.

toata cartea e superba.minunata.

Codul civil... proiect

Dobândirea proprietătii mobiliare prin efectul posesiunii



Prezumtia proprietătii asupra bunului posedat


Art.693– Oricine se află la un moment dat în posesiunea unui bun mobil este prezumat că a dobândit dreptul de proprietate asupra lui în conditiile prezentei sectiuni.



Momentul dobândirii proprietătii mobiliare prin efectul posesiunii
Art.694 - (1) Posesorul de bună-credintă al unui bun mobil determinat devine proprietarul acestuia la data intrării în posesiunea efectivă a bunului.

(2) Cu toate acestea, bunul pierdut sau furat poate fi revendicat de la posesorul de bună-credintă, dacă actiunea este intentată, sub sanctiunea prescriptiei extinctive, în termen de 3 ani de la data la care bunul a iesit din posesiunea proprietarului.

(3) Dacă bunul pierdut sau furat a fost cumpărat dintr-un loc ori de la o persoană care vinde în mod obisnuit bunuri de acelasi fel ori dacă a fost adjudecat la o licitatie publică, posesorul de bună-credintă poate retine bunul până la indemnizarea sa integrală pentru pretul plătit vânzătorului.

(4) Dispozitiile prezentului articol nu se aplică bunurilor mobile care sunt accesorii unui imobil.



Buna-credintă
Art.695 – (1) Este de bună-credintă posesorul care nu cunostea si nici nu putea, după împrejurări, să cunoască lipsa calitătii de proprietar a înstrăinătorului.

(2) Buna-credintă trebuie să existe la data intrării în posesiunea efectivă a bunului.



Dobândirea bunului mobil în temeiul uzucapiunii
Art.696 – Acela care posedă bunul altuia timp de 10 ani, în alte conditii decât cele prevăzute în sectiunea de fată, poate dobândi dreptul de proprietate, în temeiul uzucapiunii. Dispozitiile art.690 alin.(2), 691 si 692 se aplică în mod corespunzător.


Posesiunea titlurilor la purtător
Art.697 - Dispozitiile prezentei sectiuni se aplică si titlurilor la purtător, în măsura în care prin legi speciale nu se dispune altfel.

agenda wrote:apropo de Stoica:
pag. 366, vol 2, drepturi reale principale spune asa (un extras din text):
dr de proprietate se poate dobandi prin uzucapiune indiferent daca obiectul sau este un bun imobil sau mobil, in masura in care acesta este individual-determinat si se afla in circuitul civil. premisa acestei concluzii este caracterul imprescriptibil, sub aspect extintiv, al dreptului de proprietate, indiferent daca are ca obiect bunuri imobile sau mobile.
toata cartea e superba.minunata.

Trebuie sa recunoasteti, facand abstractie de "rautacismele" unora (including me, sorry ) si epatarea spre inalte "succesuri" ale altora, ca subiectul pus in discutie a fost atat interesant cat si controversat.
Problema in discutie este daca cel care fura de la hot este tot autorul unui furt, implicit posesor al bunului furat, ori nu.

O opinie, covarsitor majoritara, sustine ca hotul hotului este tot autorul unui furt, pentru ca si acesta sustrage bunul din "posesia" sau "detinerea" hotului.
Se argumenteaza cu faptul ca posesia este recunoscuta chiar hotului, acesta putand uzucapa bunul mobil furat, dupa scurgerea termenului de uzucapiune de lunga durata.
Argumentul forte al acestei opinii este cel din citatele simpaticelor Agenda si Kinga, care exprima punctulele de vedere al d-lor prof. V. Stoica, prof. Pop, preluate chiar si de dl prof. C. Barsan (care si-a schimbat astfel punctul de vedere privind neuzucaparea mobilelor).

O alta opinie, minoritara, este cea a prof. I. Filipescu, pe care eu o consider corecta (nu trebuie sa va amintesc ce capacitate de sinteza a avut dl Filipescu si in cate materii a predat).
Coroborand materii foarte importante ca civilul si penalul, prof. Filipescu, in ale sale Drepturi reale, 1993 (p. 52) a spus sec, in stilu-i caracteristic, ca dobandirea elementului material (corpus) rezulta din faptul unilateral al posesorului de a exercita vizibil acte materiale de folosinta, dar cu conditia de a nu fi savarsit fapte penale impotriva proprietatii.
Am stat si eu si m-am intrebat, ce-o fi vrut sa zica?
Pe urma mi-a picat fisa. Teoria d-lui prof. Filipescu se verifica perfect prin coroborarea civilului cu penalul, respectiv art. 1909 si 972 C.civ., de la care dl Barsan s-a "sucit", cu art. 126 C.pen.
Astfel, se recunoaste posesia mobilelor numai celui care o obtine fara savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, caz in care posesia se va confunda cu proprietatea.
Iar in cazul hotului (de prescriptie instantanee nu poate fi vorba, fiind unanim admis ca se aplica numai posesorului de buna-credinta), nu putem vorbi de uzucapiune si nici de posesie (de altfel, prof. Stoica spunea ca uzucapiunea este chiar posesia utila), pentru ca, astfel cum se prevede la art. 126 C.pen., masurile de siguranta nu se prescriu. Iar masurile de siguranta sunt sanctiuni independente de raspunderea penala.
De aceea, consider ca teoria care pledeaza pentru uzucapiunea mobilelor de catre hot si implicit posesia acestora, care are la baza "imprescriptibilitatea extinctiva" a proprietatii mobilelor si imobilelor, nu poate sa fie un argument care sa combata o teorie bazata pe prevederi care tin de ordinea publica, de drept public (penalul), iar bunurile furate putand fi oricand confiscate conf. art. 126 C.pen., pentru inlaturarea unei stari de pericol, confiscare ce nu depinde existenta raspunderii penale a hotului.
Acest argument al d-lui V. Stoica (tot respectul) cade si in fata dispozitiilor art. 41 din Constitutie, pentru ca lege care poate stabili continutul dreptului de proprietate, si una chiar speciala, este si Codul penal.
Acestea fiind spuse, si admitand ca si eu eram candva in sensul solutiei ca hotul hotului tot furt savarseste, nu pot decat sa accept ca nu este furt ci o alta infractiune, tainuirea. Daca a mai fost si o violenta, aceasta nu are decat sa intre in concurs cu tainuirea, excluzandu-se talharia in aceasta situatie.
Ca supliment analogic, ar fi destul de absurd sa admitem ca "hotul" poate fi vatamat in patrimoniul sau prin lipsirea de niste bunuri care au destinatia confiscarii speciale (nicidecum a uzucapiunii de lunga durata).

Oricum, eu va multumesc pentru participare tuturor.

mariusms wrote: Argumentul forte al acestei opinii este cel din citatele simpaticelor Agenda si Kinga, care exprima punctulele de vedere al d-lor prof. V. Stoica, prof. Pop, preluate dar si de dl prof. C. Barsan (care si-a schimbat astfel punctul de vedere privind neuzucaparea mobilelor).

Te-ai prins si tu, geniu anonim! Dupa ce o tine pe una si buna cu barsan, acuma o schimba ca la pitesti. Daca e ceva de apreciat e ca te-ai documentat. Ma bucur ca mesajul meu a avut, chiar si indirect, un asemenea efect. Inseamna ca nu te vezi chiar intangibil in atotstiinta ta ignoranta.

Mai spun asa. Masura confiscarii nu are de a face cu dreptul de proprietate. Nu exista nicun fel de legatura intre masura de siguranta a confiscarii si dreptul real ce se exercita asupra unui bun mobil. Din punct de vedere penal, nu conteaza daca hotul are ori nu are un drept real asupra bunului. Bunul se confisca pt ca el nu trebuie sa ramana in posesia celui care s-a imposedat prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Si chiar daca ar avea dobandita proprietatea prin uzucapiunea de lunga durata, bunul tot s-ar confisca, dovada ca masura confiscarii nu depinde dupa cum exista ori nu un drept de proprietate.

Fiind dobandit din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, dupa cum ziceai si tu, nu mai intereseaza daca hotul poate fi tras la raspundere penala, prin ipoteza el fiind exonerat pentru ca a intervenit prescriptia. Dar asta nu inlatura cu nimic posibilitatea lui de a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune. Il dobandeste. Dupa care, daca se declanseaza un proces penal impotriva-i, se inlatura raspunderea penala intrucat s-a prescris, dar se dispune masura confiscarii. E lesne de inteles de ce se prescrie. Nicio forma de raspundere penala pt furt nu poate subzista mai mult de 30 de ani de la data savarsirii faptei, prin ipoteza noi ne referim la uzucapiunea lunga aici.

Profesorul Stoica este stralucit. Ca sa-i combati ideiile trebuie sa studiezi si sa intelegi tratatul. Dar te sfatuiesc sa-ti vezi de penal. Civilul nu-i de tine. Imi lasi impresia ca nu ai inteles ce inseamna posesia ca stare de drept si ca fapt. Ti-o spun fara resentimente. N-am asemena trairi aici. In niciun caz fata de tine. Daca vrei sa pricepi, bine. Daca nu, ce e scris, ramane scris si cine are cap o sa priceapa.