Avocatul din oficiu. Luare de mita

Discutii privind Dreptul Penal
Post Reply
mariusms

Avocatul din oficiu. Luare de mita

Post by mariusms » 11 Feb 2006, 10:51

Avocatul din oficiu poate fi subiect activ al infractiunii de luare de mita?

wittmann

Post by wittmann » 11 Feb 2006, 11:01

Doar complice sau instigator, nu si autor.

krisstina

Post by krisstina » 11 Feb 2006, 12:07

Si daca primeste un folos de la partea adversa pentru a nu depune toata diligenta in apararea clientului?

wittmann

Post by wittmann » 11 Feb 2006, 17:22

Nici...

norocel

Post by norocel » 11 Feb 2006, 17:47

wittmann wrote:Doar complice sau instigator, nu si autor.
Nici in cazul Legii nr.78/2000 ?

krisstina

Post by krisstina » 11 Feb 2006, 19:15

Wittmann, sa nu te superi iar, pe ce te bazezi?

mariusms

Post by mariusms » 11 Feb 2006, 19:24

Eu cred ca avocatul din oficiu poate fi condamnat pentru luare de mita, chiar daca in legea avocatilor scrie ca avocatii nu sunt asimilati functionarilor publici sau altor salariati. Asa si functionarii publici din Legea nr. 188/1999 (modif. prin Legea nr. 161/2003) sunt mai putini decat cei definiti de Codul penal la art. 147. Insa, trebuie sa avem in vedere persoana care este subiect de drept penal, definita in Cp. Prevederile din Cp si cele din alte legi (care nu privesc infractiuni speciale) nu se exclud, deoarece au finalitati diferite.
Avocatul din oficiu, care cere mita, "calca in picioare" prestigiul baroului (autoritate publica, din cate stiu eu). Avocatul din oficiu exercita o insarcinare retribuita in serviciul baroului si se incadreaza perfect la art 147 Cp.

ildi

Post by ildi » 11 Feb 2006, 19:56

Citez:

"Discutii in literatura de specialitate si in practica judiciara se ridica in legatura cu incadrarea sau nu a unor categorii de persoane ca functionari publici sau alti functionari, spre exemplu medicii si avocatii.
......

Cu privire la avocati a se vedea dec. pen. nr. 569/16 mai 1990 a C.S. de Justitie, Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie 1990-1992, op. cit..p.382."

Nu am revista si nu am gasit decizia Curtii. :(

wittmann

Post by wittmann » 11 Feb 2006, 21:45

Dragii mei colegi

Pentru a putea fi autor la infractiunea de luare de mita, legea cere o anumita calitate: aceea de functionar sau una din cele prevazute de legea nr. 78/2000. Argumentele de genul avocatul care calca in picioare "prestigiul" baroului (care o fi ala?) suna frumos, dar nu-si gasesc corespondent in realitate. Asa ca, draga Krisstina, pana la intrarea in vigoare a noului cod penal, fapta pe care ai descris-o tu nu va fi infractiune. :grin:

mariusms

Post by mariusms » 11 Feb 2006, 22:05

Herr, eu ma refer numai la avocatul din oficiu. Pentru ceilalti avocati problema este clara, nu pot fi autori la luarea de mita.

ildi

Post by ildi » 11 Feb 2006, 22:32

Io nu vreau sa fiu subiect activ al infractiunii de luare de mita!

Vreau insa bani si daruri si foloase care nu mi se cuvin. :|

krisstina

Post by krisstina » 12 Feb 2006, 02:45

Notiunea de "functionar" trebuie inteleasa in sensul dat de codul penal, in art. 147:

Prin "functionar public" se intelege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati dintre cele la care se refera art. 145.

Prin "functionar" se intelege persoana mentionata in alin. 1, precum si orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decit cele prevazute in acel alineat."

Ma intreb:
Cand asistenta juridica este obligatorie, avocatul din oficiu este orice persoana care exercita temporar, fiind desemnat de decanul baroului, insarcinarea de a acorda asistenta judiciara, mai mult neretribuita, in serviciul statului, care garanteaza dreptul la aparare.

Hai sa vorbim deocamdata despre asistenta juridica obligatorie.

norocel

Post by norocel » 12 Feb 2006, 08:12

Avocatul, poate fi, in anumite cazuri, subiect activ al infractiunii de luare de mita.

"Calitatea de functionar nu este legata de existenta unui raport de munca de natura celui reglementat de Codul muncii si nici de stabilirea unei retributii in conditiile codului, deoarece, asa cum rezulta din art.147 alin.1, exercitarea atributiei de functionar se poate face cu orice titlu, indiferent cum a fost investita - prin urmare si in conditiile din speta, printr-o hotarare judecatoreasca, si fara a avea relevanta daca activitatea este retribuita, indiferent de modalitate, sau are caracter gratuit. Cea ce intereseaza este faptul daca persoana in cauza isi indeplineste in acea calitate obligatiile asumate.

Sustinerea inculpatului, in sensul ca activitatea de lichidator al unei societati comerciale ar fi o profesie liberala, de natura celei de avocat, este gresita, iar referirea la statutul avocatului, care nu poate fi considerat functionar public ori functionar, nu-si gaseste locul in speta.

Faptul ca legiuitorul a stabilit ca unele profesii, cum este cea de avocat, nu sunt incompatibile cu calitatea de lichidator judiciar trebuie interpretata in sensul ca, in afara de persoanele expres nominalizate in art.8 alin.1 din Ordonanta Guvernului nr.79/1999, intre care avocatul si expertul contabil, nici o alta persoana numita lichidator nu poate cumula functia de baza ce o indeplineste in mod curent, cu cea de lichidator; asadar textul se refera la cumulul de functii, ceea ce, in speta, este irelevant, deoarece avocatul, daca detine si functia de lichidator judiciar, dobandeste prin aceasta calitatea de functionar"
Sectia penala, decizia nr.1786 din 8 aprilie 2003

Marius, dezvolta putin ideea cu avocatul din oficiu, ca mi se pare interesanta.

mariusms

Post by mariusms » 12 Feb 2006, 08:48

Avocatul din oficiu are o situatie cu totul deosebita decat avocatul ales. In cazul avocatului din oficiu, cred ca nu putem vorbi de mandat, ca la avocatul ales, ci de o stipulatie pentru altul, singura exceptie de la principiul relativitatii, unanim admisa de doctrina civila romana. Nu am o speta cu avocatul din oficiu, dar am gasit una interesanta cu medicul, care se potriveste ca o manusa. :lol:

LUARE DE MITA. SUBIECT ACTIV AL INFRACTIUNII. MEDIC

In speta, inculpatul, medic primar, sef al sectiei de obstretica si ginecologie, in acesta calitate a pretins si primit bani sau alte bunuri de la unele femei internate in spital, pentru ingrijirea mai atenta a copiilor acestora, nascuti prematur.
Prima instanta l-a condamnat pe inculpat, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prevazuta la art. 254 alin. 1 Cod penal.
Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat, iar in recurs inculpatul a sustinut ca medicul nu are calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita.
Recursul este neintemeiat, intrucat Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, care mentioneaza in art. 3 alin. 2 ca "medicul nu este functionar in timpul exercitarii profesiunii medicale prin natura umanitara si liberala a acesteia", nu este o lege penala, ea nefiind nici o lege penala speciala care sa cuprinda dispozitii exclusiv penale, nici o lege penala care sa cuprinda si dispozitii penale.
Pe de alta parte, trebuie luate in considerare si dispozitiile art. 254 alin. 1 Cod penal si art. 147 Cod penal, referitoare la notiunea de "functionar".
In raport cu mentiunea din art. 3 alin. 2 din Legea nr. 74/1995, potrivit careia medicul nu este "functionar public", se constata ca in timp ce art. 147 Cod penal are in vedere un raport juridic ce priveste legea penala a carei principala caracteristica o constituie calitatea persoanei ce reprezinta autoritatea publica (a carei prestigiu este aparat si prin incriminarea faptei de luare de mita), art. 3 alin. 2 din Legea nr. 74/1995 priveste un raport juridic de drept civil, stabilit intre medic, ca specialist, si pacientul care recurge la cunostintele acestuia.
Textele sus-mentionate nu se exclud, deoarece reglementeaza situatii si finalitati deosebite. In primul caz, persoana este subiect de drept penal, reprezentand o autoritate de stat al carei prestigiu trebuie ocrotit, iar in cel de-al doilea caz persoana este subiect de drept civil, cu drepturi si obligatii anume prevazute de lege.
Asa fiind, aplicarea legii penale intervine in toate situatiile in care s-a incalcat relatia dintre medic si autoritatea pe care o reprezinta ( si nu relatia dintre medic si pacient ). Medicii incadrati in unitati medico-sanitare din reteaua publica sunt functionari in sensul legii penale, deoarece in calitate de salariati exercita o insarcinare in serviciul unai institutii de stat.
In consecinta, faptele inculpatului, medic primar, de a fi primit de la mai multe persoane bani si bunuri pentru a acorda o ingrijire deosebita unor copii nascuti prematur, constituie infr5actiunea de luare de mita.

CSJ, Sectia Penala, Decizia nr. 983/24.04.1996

Nota: solutia deciziei rezumate mai sus nu este infirmata de modificarile aduse de art. 147 si 254 alin. 1 Cod penal prin Legea nr. 140/1996.

norocel

Post by norocel » 12 Feb 2006, 08:53

Am gasit eu o speta cu avocatul din oficiu:

"Luare de mita si primire de foloase necuvenite

Avocatul nu face parte din categoria persoanelor la care se refera art. 147 si 148 C.pen.

Inculpatul a fost condamnat pentru savirsirea unor infractiuni de luare de mita, primire de foloase necuvenite si inselaciune prevazute de art. 254 alin. 1, cu aplicarea art. 41 alin. 2, art. 256 cu aplicarea art. 41 alin. 2 si respectiv, de art. 215 alin. 1 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen.
In fapt, s-a retinut ca, in perioada 1982-1984, inculpatul, in calitate de avocat, a pretins si primit, in afara onorariului legal stabilit, diferite sume de bani si produse de la 8 persoane carora le-a acordat asistenta juridica.
In aceeasi perioada, prin inducerea in eroare a 5 persoane, de la care a pretins sume mai mari decit onorariile sau taxele de timbru prevazute de lege, inculpatul a obtinut, necuvenit, suma de 2.170 lei.
Totodata, s-a retinut ca, dupa solutionarea a doua procese, inculpatul a primit, fara drept, de la partea pe care o asistase, suma de 500 lei.
Instanta de recurs a confirmat aceasta sentinta.
Recursul extraordinar declarat in cauza este intemeiat.
Potrivit prevederilor art. 254 si 256 C.pen., subiectul activ al infractiunilor de luare de mita si de primire de foloase necuvenite, trebuie sa aiba calitatea de functionar ori de alt salariat.
Conform art. 148 C.pen., prin functionar sau alt salariat se inteleg acele persoane care exercita temporar, cu orice titlu, indiferent daca si cum au fost investite, o insarcinare in serviciul unui organ sau institutii de stat, ori unei intreprinderi sau organizatii economice de stat.
Prin persoane care indeplinesc o insarcinare in serviciul unei organizatii obstesti in sensul prevederilor art. 148 alin. 2 C.pen., trebuie intelese acele persoane investite cu indeplinirea unei munci de raspundere sau a unei misiuni concrete in serviciul unei asemenea organizatii, cum sunt persoanele incadrate intr-o functie de conducere sau din administratia ei interna.
Intr-adevar, numai asemenea persoane pot fi considerate ca se afla in serviciul organizatiei obstesti, intrucat numai ele exercita atributiile si contribuie la realizarea intereselor proprii ale acesteia, ca entitate colectiva, in timp ce simpli membri ai organizatiei, considerati individual, pot exercita exclusiv drepturile si indatoririle derivind din calitatea de membri, inscrise in Legea lor organica sau in statutul profesional.
Din examinarea structurii organizatorice si functionale a colegiilor de avocati - organizatii obstesti cu caracter profesional -, in raport cu reglementarea din Decretul nr. 281/1954 cu modificarile ulterioare, rezulta ca sub acest aspect trebuie sa fie facuta o distinctie intre avocatii care au numai calitatea de membri ai colegiului, in baza careia sint abilitati sa exercite profesia de avocat, de acordare a asistentei juridice justitiabililor, si avocatii alesi in organele de conducere ale colegiului si birourilor colective de asistenta juridica, precum si persoanele care fac parte din conducerea colegiilor de avocati, deoarece, in intelesul prevederilor legale anterior mentionate, numai acestia din urma pot fi subiecti activi ai infractiunilor de serviciu.
De asemenea, se observa in acest sens ca, potrivit art. 34 din Decretul nr. 281/1954, angajarea avocatului se face de catre justitiabili, prin intermediul biroului colectiv de asistenta juridica si ca el indeplineste, in cadrul procesului, rolul de mandatar al persoanelor care l-au angajat, avind imputernicirea de a le reprezenta sau a le asista inaintea instantelor de judecata.
Avocatul pledant are, deci, in cadrul colegiului, un statut juridic si profesional propriu, autonom, de liber profesionist, care cuprinde drepturile si obligatiile prevazute de lege si de normele de deontologie profesionala.
Aceste drepturi si obligatii au menirea de a asigura o aparare obiectiva si libera a justitiabililor, intr-un cadru legal, desigur, dar fara vreo subordonare fata de o autoritate publica.
Este semnificativ sub acest aspect si faptul ca, potrivit aceluiasi articol text de lege, cei interesati pot solicita sa fie aparati de oricare dintre membrii biroului colectiv de asistenta juridica, deci sa-si aleaga avocatii. In ce priveste pe acestia din urma, ei pot sa renunte la prestarea serviciului avocatial pentru motive temeinice (art. 31 din Decret), ceea ce nu este posibil, in cazul persoanelor subordonate, respectiv al celor incadrate in organizatii de stat sau cooperatiste, care nu se pot desista de la indeplinirea sarcinilor de serviciu incredintate.
Situatia nu se schimba nici atunci cind este vorba de pregatirea apararii din oficiu. Ca avocatii pledanti nu pot fi considerati ca facind parte din categoria celor asimilati cu alti salariati o confirma si Legea retribuirii muncii, in care sunt prevazuti la categoria celor care nu sint retribuiti pentru munca prestata de catre organizatia profesionala din care fac parte, ei fiind, in calitate de liber-profesionisti, alesi si platiti de catre justitiabili, prin intermediul biroului colectiv de asistenta juridica.
Persoanele care indeplinesc, insa, functii in organele de conducere sau in aparatul colegiului de avocati sint retribuite din fondurile comune ale colegiului, tocmai pentru ca ele indeplinesc o insarcinare in serviciul acestuia in sensul prevederilor art. 148 alin. 2 C.pen.
Asimilarea cu alti salariati a avocatului pledant, de altfel, ar fi de natura sa impieteze asupra rolului apararii, aceasta putind fi considerata ca subordonata autoritatii publice, incalcindu-se in acest fel garantiile unei aparari obiective a justitiabililor, inscrise in Declaratia Universala a Drepturilor Omului si consacrate in legislatia noastra interna.
Cum inculpatul, asa cum s-a aratat, nu face parte din categoria persoanelor la care se refera prevederile art. 147 si 148 C.pen., condamnarea acestuia pentru infractiunile de luare de mita si primirea de foloase necuvenite este nelegala si netemeinica, chiar daca din probele administrate in cauza ar rezulta ca, in legatura cu exercitarea mandatului de aparare, el a primit sume de bani mai mari decit onorariul de avocat legal cuvenit.

Curtea suprema de justitie, sectia penala, decizia nr. 569 din 16 mai 1990"

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: Semrush [Bot] and 24 guests