cu aceasta ocazie m-am lamurit si eu..... fiindca as fi optat pentru solutia contrara....
http://www.scj.ro/cautare_decizii.asp
Decizia nr. 6431
Dosar nr. 9680/2005
Şedinţa din camera de consiliu de la 6 septembrie 2005
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii îl constituie pronunţarea unei hotărâri care să ţină loc de act de vânzare cumpărare a unui imobil compus din teren de 3500 mp şi construcţie 3 camere, situat în comuna Izvoare, judeţul Olt, la preţul de 1.300.000 lei, achitat la 10 mai 1995.
Judecătoria Slatina, prin sentinţa civilă nr. 4952 din 18 noiembrie 2004, a admis acţiunea aşa cum s-a formulat, iar Tribunalul Olt, prin decizia nr. 508/2005 a declinat competenţa judecării apelului în favoarea Curţii de Apel Craiova, constatând conflictul negativ cu aceasta.
Tribunalul susţine că acţiunea în constatare nu intră în categoria litigiilor patrimoniale la care se referă art. 2821 C. proc. civ., astfel că ea este susceptibilă de apel şi nu de recurs, în timp ce curtea de apel a calificat-o drept recurs, conform art. 2821 C. proc. civ., în raport de valoarea (preţul) actului juridic.
2. Competenţa soluţionării căii de atac aparţine Tribunalului Olt, ca instanţă de recurs, conform art. 2821 şi art. 2 pct. 3 C. proc. civ.
2.1. Ambele instanţe au reţinut corect că obiectul acţiunii îl constituie acţiunea în constatare (perfectare), pe temeiul art. 111 C. proc. civ., a unui act juridic de vânzare-cumpărare imobiliară, la preţul de 1.300.000 lei, achitat în anul 1995.
Dar, instanţele, deşi nu sunt în dezacord asupra calificării naturii juridice a acestei acţiuni, drept acţiune patrimonială, căci priveşte un drept real evaluabil în bani, nu au adoptat aceeaşi soluţie asupra includerii ei în sfera art. 2821 C. proc. civ.
Textul prevede că „Nu sunt supuse apelului hotărârile date în primă instanţă în cererile introduse pe cale principală privind pensii de întreţinere, litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard lei inclusiv, atât în materie civilă, cât şi în materie comercială ...” (în redactarea introdusă prin art. I pct. 40 din Legea nr. 219/2005 de aprobare a O.U.G. nr. 138/2000). Textul avea acelaşi conţinut privind litigiile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei, inclusiv, introdus prin art. I pct. 71 din O.U.G. nr. 58/2003.
În forma iniţială din O.U.G. nr. 138/2000, art. 2821 C. proc. civ., prevedea că „nu sunt supuse apelului hotărârile ... privind obligaţii de plată a unei sume de bani sau de predare ale unui bun mobil, în valoare de până la 200 milioane lei ...”.
Prin urmare, modificarea a vizat nu numai majorarea valorii la 1 miliard lei, ci, mai ales, sfera acţiunilor, introducându-se expresia, mai cuprinzătoare: „litigii al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard ...”.
Termenul de litigiu desemnează procesele şi cererile al căror obiect are o valoare de până la 1 miliard de lei, inclusiv (art. 2821 C. proc. civ.) sau de peste 1 miliard [art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.] ori de peste 5 miliarde lei [art. 2 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. în materie civilă]. Ele se referă, aşadar, la toate acţiunile cu caracter patrimonial, calificate, ca atare, de doctrină şi de jurisprudenţa civilă şi în consecinţă, în principal, prin faptul că obiectul lor priveşte în mod direct o valoare patrimonială ori un act juridic al cărui obiect este un drept evaluabil în bani (de exemplu), acţiunea în anulare, în nulitate, în reziliere, în reezoluţiune, în constatare ş.a. a unui act juridic privind un drept real patrimonial sau un drept de creanţă). Acţiunile patrimoniale sunt, deci, acele acţiuni care au conţinut economic.
Acţiunea în constatarea (perfectarea), actului de vânzare-cumpărare imobiliară este, deci, o acţiune patrimonială şi, prin urmare, constituie un litigiu al cărui obiect are o valoare de până la 1 miliard lei, ceea ce o supune dispoziţiile art. 2821 C. proc. civ., care nu face distincţia afirmată de Tribunalul Olt. Or, unde legea nu distinge, nici judecătorul nu poate face o asemenea operaţiune, aplicând textul în interpretarea sa teleologică în acord cu scopul şi obiectul reglementării.
Această acţiune are ca scop consemnarea judecătorească a „existenţei” dreptului reclamantului de proprietate asupra bunului imobil „cumpărat” de el de la pârât. Ea are, deci, un evident conţinut economic, priveşte un drept real principal imobiliar, astfel că, fără nici-o îndoială, acţiunea de faţă este o acţiune patrimonială; ea este, totodată, o acţiune reală imobiliară petitorie, prin aceea că scopul exercitării acţiunii îl constituie recunoaşterea şi apărarea unui drept real purtând asupra unui imobil, dreptul de proprietate imobiliară.
Or, în raport de valoarea, indicată de părţi, ca preţ al bunului imobil „vândut”, care constituie şi obiectul valoric al acţiunii de faţă, acesteia îi sunt aplicabile, deci, dispoziţiile din art. 2821 C. proc. civ., iar calea de atac este cea a recursului, dat în competenţa Tribunalului Olt.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Stabileşte în favoarea Tribunalului Olt competenţa soluţionării cauzei, ca instanţă de recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 septembrie 2005.