Carte/tratat despre dreptul de superficie

Ce vreti sa mai vedeti pe acest sit?
Post Reply
adrian_t87

Carte/tratat despre dreptul de superficie

Post by adrian_t87 » 13 Sep 2010, 15:35

Buna ziua .
Am nevoie de carti care sa trateze dreptul de superficie.
Imi dau seama ca ce caut se gaseste in manualele/tratatele de drepturi reale dar informatia de acolo nu este suficienta pentru mine.(de obicei sunt cateva pagini)
Asa ca, daca, stiti cumva o carte care sa trateze numai acest subiect sau sa il trateze mai aprofundat v-as fi recunoscator daca m-ati informa si pe mine
Mai sunt interesat si de articole despre dreptul de superficie si carti de drept roman care trateaza acest subiect (mai detaliat).
Orice ajutor este binevenit .

bobocel

Re: Carte/tratat despre dreptul de superficie

Post by bobocel » 14 Sep 2010, 11:29

Adrian, poate iti foloseste asta la ceva :smile:


Deptul de superficie

Notiune, mod de dobândire, încetare

Notiunea dreptului de superficie. Calificarea dreptului de superficie ca dezmembramant al dreptului de proprietate privata este, in dreptul modern, spre deosebire de dreptul roman, rezultatul unei aproximari juridice. Intr-adevar, in forma sa deplina, care este forma principala, dreptul de superficie este un drept real complex, care include in continutul sau juridic atributele dreptului de proprietate asupra unei constructii, plantatii sau lucrari, precum si prerogativa folosintei si, in mod limitat, prerogativele posesiei si dispozitiei asupra termenului pe care se afla constructia, plantatia sau lucrarea, teren care se afla insa in proprietatea altei persoane decat titularul dreptului de superficie.Rezulta ca, in realitate, nu dreptul de superficie in ansamblul sau, este un dezmembramant al dreptului de proprietate privata. Numai prerogativa folosintei si, in mod limitat, prerogativele posesiei si dispozitiei asupra terenului se infatiseaza ca efect al dezmembrarii dreptului de proprietate privat asupra acestui bun.
Aceasta situatie particulara a dreptului de superficie, concretizata in caracterul complex al continutului sau juridic, explica de ce, uneori, dreptul de superficie nu este inteles ca un dezmembramânt al dreptului de proprietate privata, ci ca o modalitate juridica a acestuia. Intr-o asemenea conceptie, dreptul de superficie este rezultatul suprapunerii dreptului de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii apartinand unei anumite persoane si a dreptului si de proprietate asupra terenului apartinand altei persoane. Suprapunerea celor doua drepturi de proprietate nu exprima insa nimic prin ea insasi sub aspect juridic. Dreptul de superficie nu este rezultatul unei simple suprapuneri a celor doua drepturi de proprietate, intrucat, in ipoteze diferite, aceasta suprapunere prilejuieste, fara a fi insa si cauza suficienta, efecte juridice diferite. Intr-o ipoteza aceasta suprapunere permite aplicarea principiului accesiunii imobiliare artificiale, in timp ce, in ipoteza analizata, se naste un drept de superficie. Acest efect juridic este posibil nu numai datorita suprapunerii dreptului de proprietate asupra unei constructii, plantatii sau lucrari apartinând unei anumite persoane cu dreptul de proprietate asupra unui teren apartinand unei alte persoane, ci si, in primul rand, datorita dezmembrarii acestui ultim drept. Ideea de dezmembrare, iar nu ideea de suprapunere explica diferenta dintre dreptul de superficie si dreptul de accesiune imobiliare artificiala. De asemenea, aceasta idee explica de ce nu este posibila incetarea dreptului de superficie prin partaj. Drepturile suprapuse nu pot fi pur si simplu separate cat timp exista dezmembrarea. In plus, chiar ideea de suprapunere a drepturilor nu se confunda cu ideea de coproprietate.
In concluzie, dreptul de superficie, in forma sa deplina este dreptul real principal imobiliar care reuneste, in continutul sau juridic, dreptul de proprietate asupra unei constructii sau plantatii, precum si un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra unui teren apartinând altei persoane decât titularul dreptului de superficie, dezmembramânt care reuneste folosinta si, in mod limitat, posesia si dispozitia asupra terenului sau a unei parti din acesta. Exercitarea dreptului de superficie va fi tarmurita nu numai de limitele materiale si juridice ale dreptului de proprietate asupra constructiei sau plantatiei, ci si de cele ale dreptului de proprietate asupra terenului care au legatura cu exercitarea dreptului de servitute.
Desi, de regula, este evocat numai dreptul de folosinta asupra terenului ca atribut care intra in continutul juridic al dreptului de superficie, am vazut ca orice dezmembramant al dreptului de proprietate privata presupune existenta lui jus possidendi, dar intr-o forma specifica fiecarui dezmembramânt, care nu se confunda cu jus possidendi din continutul juridic al dreptului de proprietate privat. Ca urmare, acea parte din continutul juridical dreptului de superficie care este un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra terenului nu se reduce la dreptul de folosinta, ci cuprinde si posesia specifica asupra terenului. Altfel spus, si in acest caz jus possidendi, ca atribut al dreptului de proprietate privata, este divizat intre nudul proprietar si superficiar, cum mai este denumit titularul dreptului de superficie.
Mai mult, dreptul de superficie include in conceptul sau juridic si o parte din atributul dispozitiei asupra terenului, nu numai sub aspect material, ci si sub aspect juridic. Astfel, sub primul aspect, titularul dreptului de superficie poate amenaja terenul in vederea construirii sau a plantarii, ceea ce presupune o transformare materiala a bunului. Sub cel de-al doilea aspect, partea care este dezmembrata din continutul juridic al dreptului de proprietate asupra terenului si care este inclusa in continutul juridic al dreptului de superficie poate fi transmisa o data cu dreptul de superficie catre terte persoane.
Pe lânga forma sa deplina, care este forma sa principala, dreptul de superficie se infatiseaza si intr-o forma incipienta, care este forma sa secundara. Este posibil ca dreptul de superficie sa se constituie inainte de existenta constructiei sau a plantatiei. Proprietarul terenului constituie dreptul de superficie in favoarea unei alte persoane, respectiv dezmembreaza dreptul sau de proprietate asupra terenului, transmitand persoanei respective folosinta si, in mod limitat, posesia si dispozitia asupra terenului, urmând ca lucrarile de construire sau plantare sa se desfasoare ulterior. Toate aceste prerogative transmise superficiarului au in vedere deci construirea sau/si plantarea pe teren in conditiile prevazute in actul juridic de constituire a dreptului de superficie. In aceasta forma incipienta, dreptul de superficie se prezinta ca un dezmembramant propriu-zis al dreptului de proprietate privata asupra terenului.

Temeiul legal al dreptului de superficie. Drepturile reale, spre deosebire de drepturile de creanta, trebuie sa fie consacrate de legiuitor. Aceasta trasatura a drepturilor reale sta la baza controversei privind existenta dreptului de superficie in sistemul drepturilor reale principale din dreptul civil roman.
Initial, existenta dreptului de superficie a fost contestata, intrucât nu exista in Codul civil roman o reglementare speciala a acestui drept real principal. Mai mult, s-a observat ca, in momentul in care a fost tradus in limba romana art. 553 din Codul civil francez, al carui corespondent este art. 492 din Codul civil roman, a fost omisa dispozitia finala care impiedica accesiunea imobiliara artificiala in ipoteza in care un tert ar putea sa fi dobandit proprietatea asupra subsolului unei cladiri sau asupra oricarei alte parti din cladire. S-a tras deci concluzia ca legiuitorul roman nu a dorit sa recunoasca existenta dreptului de superficie, concluzie intarita si prin refuzul legiuitorului de a prelua in Codul civil roman dispozitiile art. 664 din Codul civil francez, care reglementeaza situatia cladirilor cu mai multe etaje apartinând unor proprietari diferiti.
De fapt, optiunea legiuitorului roman in momentul in care nu a preluat partea finala a art. 553 si nici textul art. 664 din Codul civil francez nu are semnifictia nerecunoasterii existentei dreptului de superficie. In realitate, dispozitiile art 492 din Codul civil roman, corespondentul art. 553 din Codul civil francez, constituie temeiul legal al existentei dreptului de superficie. Potrivit art. 492 C. civ., ,,Orice constructie, plantatie sau lucru facut in pamant sau asupra pamântului sunt prezumate a fi facute de catre proprietarul acelui pamânt, cu cheltuiala sa, si ca sunt ale lui, pana ce se dovedeste din contra. Acest text contine asadar o regula si o exceptie. Regula consacra dreptul de accesiune imobiliara artificiala iar exceptia permite dovedirea existentei dreptului de superficie. Dovada contrara dreptului de accesiune inseamna tocmai dovada dreptului de superficie. Legiuitorul recunoaste deci ca, in anumite situatii proprietarul terenului nu este si proprietarul constructiei sau plantatiei.

Caracterele juridice ale dreptului de superficie. Din definitia dreptului de superficie rezulta caracterele juridice care tin de esenta sa: este un drept real principal imobiliar; este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate privata si, in forma sa deplina al suprapunerii dreptului de proprietate asupra terenului si a dreptului de proprietate asupra constructiei sau/si plantatiei sau lucrarii; are un continut juridic variabil, in functie de forma sa incipienta sau deplina si in functie de intinderea dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului; este imprescriptibil. La aceste caractere care tin de esenta dreptului de superficie, se adauga caracterul perpetuu, care tine insa numai de natura sa. Cat priveste posibilitatea dobândirii dreptului de superficie prin prescriptie achizitiva, aceasta nu se refera la un caracter specific al acestui drept real principal, ci la un mod de dobandire a drepturilor reale principale in general.

A. Dreptul de superficie este un drept real principal imobiliar. Atat in forma sa deplina, cat si in forma sa incipienta, dreptul de superficie, ca drept real principal, se poate constitui numai asupra unor bunuri imobile. El poate avea ca obiect, in forma incipienta, terenul, iar apoi, in forma deplina, si constructia sau/si plantatia sau lucrarea. Este posibil ca proprietarul terenului sa cedeze prerogativele sale asupra subsolului terenului, pastrându-le pe cele asupra solului, sau sa pastreze prerogativele asupra subsolului si sa le cedeze pe cele asupra solului.

B. Dreptul de superficie este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului si, in forma sa deplina, al suprapunerii acestui drept cu dreptul de proprietate asupra constructiei sau/si plantatiei sau lucrarii. Indiferent de forma sa, dreptul de superficie este, in primul rand, rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului. Intinderea dezmembrarii este diferita in functie de circumstante. Sub aspect juridic, aceasta dezmembrare vizeaza intotdeauna folosinta si, in mod limitat, posesia si dispozitia asupra terenului. Sub aspect material insa, intinderea exercitarii acestor prerogative este diferita. Ele pot fi exercitate numai asupra solului sau numai asupra subsolului sau atat asupra solulul, cat si asupra subsolului, asupra integralitatii acestora sau asupra unei parti din acestea.
In momentul in care constructia, plantatia sau alta lucrare este realizata pe sol sau in subsol, dreptul de superficie apare si ca rezutat al suprapunerii dreptului de proprietate asupra terenului cu dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucarii.

C. Dreptul de superficie are un continut juridic variabil, in functie de forma sa incipienta sau deplina, precum si in functie de intinderea dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului. Acest continut juridic variaza, mai intâi, in functie de forma incipienta sau deplina a dreptului de superficie. Am vazut ca in forma sa incipienta, adica inainte de realizarea constructiei, plantatiei sau lucrarii, dreptul de superficie se prezinta doar ca un dezmembramant al dreptului de proprietate asupra terenului. Ulterior, in forma sa deplina, dreptul de superficie include in continutul sau juridic dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii. In ambele sale forme, dreptul de superficie presupune dezmembrarea dreptului de proprietate asupra terenului. Aceasta dezmembrare priveste prerogativa folosintei si, in mod limitat, prerogativele posesiei si dispozitiei. Superficiarul stapaneste terenul in aceasta calitate, avand deci o posesie, ca element de drept, corespunzatoare dreptului de superficie. Totodata, el exercita folosinta si dispozitia asupra terenului in limitele stabilite prin izvorul de construire a acestui drept. Toate aceste prerogative asupra terenului pot fi exercitate de superficiar numai in scopul realizarii constructiei, plantatiei sau lucrarii si, ulterior, al exercitarii dreptului de proprietate asupra acesteia. Dispozitia juridica, ca atribut al dreptului de superficie, presupune nu numai incheierea actelor juridice de instrainare sau de grevare cu sarcini a constructiei, plantatiei sau lucrarii, ci si a partii din dreptul de superficie care constituie o dezmembrare a dreptului de proprietate asupra terenului. Chiar inainte de realizarea constructiei, plantatiei sau lucrarii, dreptul de superficie poate fi transmis sau grevat cu sarcini, spre deosebire de dreptul de uzufruct, uz sau abitatie, care este incesibil. Intotdeauna, nudul proprietar pastreaza cel putin dreptul de a stapâni bunul in aceasta calitate, având o posesie specifica, si de a dispune juridic de nuda proprietate. In plus,el poate pastra o parte din prerogativa folosintei si o parte din prerogativa dispozitiei materiale.
Prin continutul sau juridic, dreptul de superficie se diferentiaza de toate celelalte drepturi reale principale.

D. Dreptul de superficie este imprescriptibil sub aspect extinctiv. Acest caracter are in vedere forma deplina a dreptului de superficie. Intr-adevar, intrucat dreptul de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucraii este perpetuu si deci imprescriptibil sub aspect extinctiv, acest caracter se intinde si asupra partii din dreptul de superficie care apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate asupra terenului.
Este insa de discutat daca, in forma sa incipienta, dreptul de superficie ramane imprescriptibil sub aspect extinctiv. Altfel spus, daca superficiarul nu realizeaza constructia, lucrarea sau plantatia in termen de treizeci de ani, nudul proprietar poate invoca prescriptia extinctiva? Raspunsul trebuie sa fie afirmativ in masura in care imprescriptibilitatea sub aspect extinctiv a dreptului de superficie decurge din perpetuitatea dreptului de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii. Cat timp aceasta nu a fost realizat, nu exista un asemenea drept de proprietate a carui perpetuitate sa se extinda si asupra elementelor care apar ca un dezmembramânt al dreptului de proprietate asupra terenului.
E. Dreptul de superficie este un drept perpetuu prin nature sa. De regula, dreptul de superficie se intinde pe intreaga durata de existenta a constructiei, plantatiei sau lucrarii. Perpetuitatea dreptului de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii determina perpetuitatea dreptului de superficie in ansamblul sau. Acest caracter diferentiaza alaturi de continutul juridic, dreptul de superficie de dreptul de uzufruct, uz sau abitatie, precum si de dreptul de concesiune constituit pe temeiul dreptului de proprietate privata.
Caracterul perpetuu al dreptului de superficie tine insa numai de natura, iar nu de esenta sa. Acest caracter subzista numai in absenta unei dispozitii contrare. O asemenea dispozitie este posibila mai ales când dreptul de superficie este constituit prin act juridic. Acesta poate sa prevada o anumita durata a dreptului de superficie. Când actul juridic este incheiat sub conditie rezolutorie sau, daca este vorba de un contract sinalagmatic, contine anumite obligatii in sarcina superficiarului a caror neindeplinire poate duce la rezolutiune, nu este afectat, de la bun inceput, caracterul perpetuu al dreptului de superficie, ci insasi existenta actului juridic. Numai ca urmare a desfiintarii actului juridic este desfiintat si dreptul de superficie, in principiu, cu efect retroactiv. In asemenenea cazuri, pe aceasta cale indirect, este inlaturat caracterul perpetuu al dreptului de superficie. Caracterul temporar poate fi prevazut pentru oricare dintre formele dreptului de superficie, incipienta sau deplina.
Daca dreptul de superficie, in forma sa deplina este temporar, este necesar ca partile sa prevada ce se intampla cu plantatia, constructia sau lucrarea la incetarea acestui drept. Daca in actul de constituire a dreptului de superficie sau intr-o intelegere ulterioara nu exista asemenea clauze, ar urma sa aplice dispozitiile care reglementeaza dreptul de accesiune imobiliara artificiala in ipoteza constructorului de buna-credinta. Când este temporar, dreptul de superficie functioneaza doar ca o suspendare a dreptului de accesiune imobiliara artificiala, iar nu ca o inlaturare definitiva acestuia. In practica, dreptul de superficie cu caracter temporar se intalneste cel mai frecvent in raporturile dintre proprietari si chiriasi sau arendasi. Proprietarul poate consimti la realizarea, pe terenul sau, a unor constructii, plantatii sau lucrari de catre chirias sau arendas cu titlu de drept de superficie, de regula numai pe durata contractului de inchiriere sau arendare. La incetarea contractului de inchiriere sau arendare, inceteaza si dreptul de superficie.

Dobandirea dreptului de superficie. Dreptul de superficie poate fi dobândit prin act juridic sau prin fapt juridic in sens restrâns. Realizarea unei constructii, plantatii sau lucrari de catre soti, in timpul casatoriei, pe terenul bun propriu al unuia dintre ei, este o situatie speciala de dobandire a dreptului de superficie. Notiunea de dobandire are un sens larg, incluzand in sfera sa atat nasterea dreptului de superficie, cat si dobandirea corelativa transmiterii dreptului de supeficie.

A. Dobandirea dreptului de superficie prin act juridic. Dreptul de superficie. in forma sa incipienta sau in forma sa deplina, poate fi dobândit prin testament sau prin conventie.
In primul caz, testatorul instituie un legat avand ca obiect nuda proprietate sau dreptul de superficie in favoarea unui mostenitor sau poate institui doua legate, unul având ca obiect nuda proprietate si altul având ca obiect dreptul de superficie in favoarea unor mostenitori diferiti.
In cel de-al doilea caz, proprietarul terenului incheie un contract cu o alta persoana prin care constituie dreptul de superficie in favoarea acesteia ori ii transmite nuda proprietate asupra terenului, rezervandu-si dreptul de superficie. Superficiarul poate, la rândul sau, sa incheie un contract cu o terta persoana avand ca obiect instrainarea dreptului de superficie. Contractul poate sa fie cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, pur si simplu sau afectat de modalitati.
Forma autentica a contractului este necesara numai in ipoteza in care se transmite nuda proprietate asupra terenului. In celelalte ipoteze, intrucât nu se transmile dreptul de proprietate asupra terenului, nu este necesara forma autentica. Inscrisul, indiferent de forma sa, are doar valoare ad probationem. Ori de câte ori se instraineaza un teren cu constructii sau plantatii, fara a se indeplini formalitatile de autentificare a contractului, contractul trebuie sa fie interpretat, potrivit principiului conversiunii actelor juridice, ca dand nastere unui drept de superficie, cu exceptia cazului in care se dovedeste ca, potrivit vointei partilor, dreptul de proprietate asupra constructiei sau plantatiei nu se putea transmite decat o data cu dreptul de proprietate asupra terenului. In cazul in care contractul este interpretat ca temei al dreptului de superficie, el va fi considerat, in partea referitoare la dreptul de nuda proprietate asupra terenului, ca un antecontract de instrainare.

B. Dobândirea dreptului de superficie prin fapt juridic in sens restrâns. Dreptul de superficie poate fi dobandit prin uzucapiune, care este un fapt juridic in sens restrâns, cu caracter complex.
Desi mai mult teoretica, dobândirea dreptului de superficie prin uzucapiune este posibila in masura in care posesorul terenului are, de la bun inceput, intentia de a se comporta ca un superficiar, iar nu ca un proprietar al terenului. Intrucât dreptul de superficie, ca orice drept real principal, se obiectiveaza in starea de fapt a posesiei, uzucapiunea este posibila daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

C. Situatia speciala in care sotii realizeaza, in timpul casatoriei, o constructie, o plantatie sau o lucrare pe terenul care este bun propriu al unuia dintre ei. In aceasta situatie, celalalt sot dobândeste un drept de superficie in continutul juridic al caruia intra dreptul de proprietate devalmasa asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii si prerogativele dezmembrate din continutul juridic al dreptului de proprietate asupra terenului. Este de observat insa ca, in aceasta situatie, dezmembrarea se produce intr-un mod special, intrucât prerogativele dreptului de proprietate asupra terenului vor fi exercitate in comun de cei doi soti in scopul exploatarii constructiei sau plantatiei, unul avand insa calitatea de proprietar, iar celalalt, de superficiar. Care este insa izvorul juridic al dreptului de superficie in aceasta situatie speciala? In mod constant, s-a apreciat ca acest drept de superficie se naste direct din lege. In realitate insa legea nu este niciodata, prin ea insasi, un izvor de raporturi juridice concrete. Legea produce efecte juridice numai indirect, legându-le de anumite fapte juridice in sens restrans, fie ca acestea sunt in curs de desfasurare in momentul aparitei legii, fie ca apar ulterior. Ca urmare, izvorul dreptului de superficie este pur si simplu faptul juridic in sens restrans al realizarii de catre soti, in timpul casatoriei, pe terenul bun propriu al unuia dintre ei, a unei constructii, plantatii sau lucrari, fapt de care legea (art. 30 C. fam.) leaga producerea acestui efect juridic. E adevarat ca intre soti exista o intelegere pentru realizarea constructiei, lucrarii sau plantatiei si s-ar putea spune ca dreptul de superficie se constituie prin conventie. Aceasta solutie ignora insa interdictia vanzarii bunurilor intre soti, precum si necesitatea formei autentice pentru donatie si caracterul revocabil al acesteia intre soti. Iata de ce dobandirea dreptului de superficie in aceastä situtie este posibila nu doar pe temeiul unei conventii tacite sau exprese intre soti, ci pe temeiul unui fapt juridic in sens restrâns, cu caracter complex, de care art. 30 din Codul familiei leaga producerea acestui efect juridic.

Exercitarea dreptului de superficie. Intrucat dreptul de superficie presupune suprapunerea prezenta sau viitoare a dreptului de proprietate asupra unui teren apartinând unei anumite persoane cu dreptul de proprietate asupra unei constructii, plantatii sau lucrari apartinand altei persoane, exercitarea sa trebuie sa tina seama de aceasta situatie. In acest sens, exista o anumita legatura intre nudul proprietar al terenului si titularul dreptului de superficie. Drepturile si obligatiile nudului proprietar si ale superficiarului nu sunt altceva decat drepturile si obligatiile specifice raporturilor juridice in continutul carora intra dreptul de nuda proprietate, pe de o parte, si dreptul de superficie, pe de alta parte.
In forma incipienta a dreptului de superficie, titutarul sau are toate atributele necesare pentru realizarea constructiei, plantatiei sau lucrarii, in limitele prevazute in actul de constituire. El are dreptul sa stapâneasca terenul ca superficiar, sa il foloseasca si sa dispuna material de el in masura necesara pentru realizarea constructiei, plantatiei sau lucrarii. O data ce aceasta a fost realizata, superficiarul poate exercita toate atributele dreptului de proprietate asupra constructiei, plantatiei sau lucrarii, precum si prerogativele dezmembrate din dreptul de proprietate asupra terenului. Sub acest ultim aspect, superficiarul poate sa culeaga produsele terenului, daca a dobandit o asemenea prerogativa prin izvorul de constituire a dreptului de superficie. In plus, superficiarul are dispozitia juridica asupra dreptului sau, el putand sa il instraineze sau sa il greveze cu sarcini reale (drept de uzufruct, de uz sau de abitatie, drept de servitute, drept de ipoteca). Exercitarea tuturor acestor atribute trebuie sa se faca insa cu respectarea dreptului de nuda proprietate asupra terenului, in forma in care acesta a fost restrans dupa constituirea dreptului de superficie. Titularul acestui ultim drept este una dintre persoanele care constituie subiectul pasiv, general si nedeterminat a raportului juridic in continutul caruia intra dreptul de nuda proprietate asupra terenului. Ca urmare, superficiarul are obligatia generala negativa de a nu impiedica nudul proprietar sa isi exercite dreptul sau.
Indiferent de formele sale dreptul de superficie poate fi aparat prin actiunea confesorie de superficie. In forma deplina a dreptului de superficie, aceasta actiune se confunda practic cu actiunea in revendicare, fiind imprescriptibila.
In forma incipienta a dreptului de superficie, aceasta actiune se aseamana cu actiunea confesorie de uzufruct, de uz, de abitatie sau de servitute si are caracter prescriptibil.
Intrucat continutul juridic al dreptului de superficie este variabil, nuda proprietate asupra terenului va avea si ea un continut variabil. In masura in care dreptul de superficie este complet, dreptul de nuda proprietate va avea un continut juridic restrâns. Titularul acestui drept va pastra o parte din jus possidendi, o parte din dispozitia materiala si dispozitia juridica, dar numai in ceea ce priveste nuda proprietate. Când dreptul de superficie este incomplet, proprietarul terenului va avea prerogative extinse, el fiiind practic nud proprietar numai in legatura cu partea de teren (sol, subsol) asupra careia s-a construit dreptul de superficie. In privinta restului terenului, el isi va pastra toate prerogativele. Oricum, exercitând aceste prerogative, mai restrânse sau mai extinse, proprietarul terenului are obligatia generala si negativa de a nu impiedica in nici un fel exercitarea dreptului de superficie.

40. Incetarea dreptului de superficie. Cand a fost constituit pe o durata determinata, dreptul de superficie inceteaza la implinerea termenului. In celelalte cazuri, intrucat are caracter perpetuu, dreptul de superficie dureaza in principiu, cat timp exista constructia, plantatia sau lucrarea. Intrucat caracterul perpetuu tine doar de natura, iar nu de esenta dreptului de superficie, nimic nu impiedica încheierea unei intelegeri intre parti pentru incetarea dreptului de superficie, caz in care se va preciza si soarta constructiei, plantatiei sau lucrarii. Aceasta poate fi ridicata de catre superficiar de pe teren sau poate sa profite proprietarului terenului. Desfiintarea, cu efect retroactiv, pe orice cale, a titlului de constituire a dreptului de superficie este un alt mod de incetare a acestui drept.
Dreptul de superficie mai poate inceta prin pieirea ori defiintarea constructiei, plantatiei sau lucrarii. Ca si in cazul dreptului de uzufruct, exproprierea are ca efect scoaterea bunului afara din comert, ceea ce echivaleaza cu pieirea juridica a obiectului dreptului de superficie. Confuziunea duce, de asemenea, la incetarea acestui drept. In acest caz, calitatea de superficiar si calitatea de nud proprietar se reunesc in aceeasi persoana, care poate sa fie nudul proprietar sau superficiarul initial sau o terta persoana. Confuziunea este efectul mostenirii sau al unui contract.
Incetarea dreptului de superficie are semnificatia reintregirii prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenului, indiferent daca proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei sau plantatiei sau daca se adopta o alta solutie juridica pentru rezolvarea problemei statutului juridic al acestor bunuri. Se confirma si in cazul dreptului de superficie — ca si in cazul celorlalte dezmembraminte —, vocatia nudei proprietati de a se reintregi ca drept de proprietate privata. Dezmembrarea acestui drept este, de cele mai multe ori, un proces temporar. Starea normala a dreptului de proprietate presupune plenitudinea atributelor jus possidendi, jus utendi, jus fruendi si jus abutendi. Dreptul de superficie si celelalte dezmembraminte ale dreptului de proprietate sunt instrumente juridice prin care se autonomizeaza anumite atribute din continutul juridic al dreptului de proprietate privata, pe perioade mai lungi sau mai scurte, in scopul realizarii unor interese multiple.
Oricare ar fi aceste interese, ele nu inlatura interesul nudului proprietar de a redobândi, la un moment dat, monopolul exercitarii prerogativelor dreptului de proprietate privata.

adrian_t87

Re: Carte/tratat despre dreptul de superficie

Post by adrian_t87 » 15 Sep 2010, 10:09

Multumesc foarte mult bobocel , dar daca ai putea sa imi spui si de unde ai luat citatul ....
Nu am nevoie de carte/tratat efectiv ci doar de denumirea lui , ma departe ma descurc si singur. Adica daca stie cineva o carte care trateaza subiectul detaliat ca sa imi zica si mie denumirea . Am nevoie pentru licenta deci trebuie sa citez autorul ca altfel e plagiat :scrie:

bobocel

Re: Carte/tratat despre dreptul de superficie

Post by bobocel » 15 Sep 2010, 10:22

Cu placere !
Nu l-am luat de pe net. Il am in format electronic.. (sinteze pentru admiterea la INM). Daca vrei toate sintezele, trimite-mi pe mp adresa ta de mail.
Mult succes la licenta. :cafea:

bobocel

Re: Carte/tratat despre dreptul de superficie

Post by bobocel » 15 Sep 2010, 10:28

adrian_t87 wrote:........ sa imi zica si mie denumirea . Am nevoie pentru licenta deci trebuie sa citez autorul ca altfel e plagiat :scrie:
nu stiu ce sa-ti zic. da un search pe google. citeaza textul cu un autor. nu cred ca o sa stea comisia de examinare sa verifice daca autorul respectiv a scris sau nu textul citat de tine :grin:

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 6 guests