Nota de Evaluare a Onorariului de Expertiza Judiciara
Posted: 11 Jul 2011, 10:06
Buna ziua,
Problematica stabilirii cuantumului si a platii c/v serviciilor prestate de catre expertii judiciari este complexa si in prezent este neglijata sau chiar rau solutionata de catre instante dat fiind faptul ca si legislatia in vigoare este neadecvata si superficiala.
PREMIZE SI CONSIDERAŢII GENERALE
Sediul materiei pentru activitatea expertului judiciar in raporturile acestuia cu instanţele de judecată este Codul de Procedura Civila (Cap. 5 – Expertiza, art.201 si urmat.), Codul de Procedura Penală (Sect. X, art.116 si urmat.), Legea nr. 208 din 11.11.2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară precum si Ordinul M.J. nr. 199/C din 18 ianuarie 2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare .
Obligaţia majoră a expertului judiciar este aceea de a fi un consultant imparţial si competent al instanţei de judecată (beneficiarul, clientului său) si de a răspunde în mod eficient, în termenele prevăzute, de elaborarea si depunerea la instanţă a raportului său de expertiză.
Instanta de judecată are un rol hotărâtor in procedura expertizei judiciare. Ea trebuie să asigure furnizarea informaţii corespunzătoare solutionarii litigiului ce face obiectul dosarului cauzei, informaţii necesare, pertinente, concludente si suficiente pentru elaborarea raportului de expertiză judiciară.
În sarcina instanţei să revine şi efortul de a înţelege şi de a evalua corect concluziile raportului si munca depusă de expertul judiciar precum si propunerile acestuia, în diferitele etape de elaborare a raportului său de expertiză.
Raportul de expertiză tehnică judiciară este o operă de creaţie intelectuală (tehnică, in speţă) care, potrivit prev. art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie obiect al dreptului de autor (atât operele originale de creaţie intelectuală cât şi operele derivate).
Elaborarea Raportului de expertiză necesită pregatirea profesională a expertului (studii tehnice superioare + pregatire/specializare ulterioară) precum si expertiza profesională practică inginerească si deasemenea practică in expertiză judiciară.
Studiile teoretice şi experienţa practică îi pregătesc pe experti pentru a sprijini activitatea instanţei, pentru a o asista pe parcursul tuturor etapelor de formare a opiniei judecătorului in ceea ce priveste latura tehnică a speţei deduse judecăţii.
Onorariul (tariful) de expertiză constituie un drept legal al expertului, negociat cu beneficiarul (instanta) şi reprezintă costurile pentru îndeplinirea tuturor misiunilor de expertizare la care s-a angajat expertul judiciar.
Este de important reţinut împrejurarea că potrivit dispozitiilor legale citate, plata onorariului de expertiză judiciară se face de catre Ministerul Justitiei, prin Biroul Local de Expertize Judiciare, dupa ce acesta a retinut o cota de 10% care se varsă in contul Ministerului Justitiei.
Din acestă cauză, coroborată si cu prevederile art.145 si 147 Cod Penal (incluzând si Deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale) pentru constatarea calităţii de functionar public, plata onorariului de expertiză judiciară are un caracter de plată din fonduri publice iar pe perioada mandatului său încredinţat de instanţă, expertul judiciar este asimilabil unui functionar public in exercitiul funcţiunii.
Extras din „Ghidul Informativ privind Expertiza Tehnica Judiciara” elaborat de Ministerul Justitiei, editia 2010):
Cuantumul onorariului trebuie să corespundă nivelului de calificare, experienţei profesionale şi efortului precum şi volumului de timp investit de către expert în vederea efectuării expertizei.
Pentru a vedea si opinia mea, va sugerez a vedea:
Nota de evaluare a onorariului de expertiza judiciara
la adresa:
http://www.scribd.com/doc/59313523/Nota ... iara-Draft
Cu stima,
Problematica stabilirii cuantumului si a platii c/v serviciilor prestate de catre expertii judiciari este complexa si in prezent este neglijata sau chiar rau solutionata de catre instante dat fiind faptul ca si legislatia in vigoare este neadecvata si superficiala.
PREMIZE SI CONSIDERAŢII GENERALE
Sediul materiei pentru activitatea expertului judiciar in raporturile acestuia cu instanţele de judecată este Codul de Procedura Civila (Cap. 5 – Expertiza, art.201 si urmat.), Codul de Procedura Penală (Sect. X, art.116 si urmat.), Legea nr. 208 din 11.11.2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară precum si Ordinul M.J. nr. 199/C din 18 ianuarie 2010 pentru aprobarea Nomenclatorului specializărilor expertizei tehnice judiciare .
Obligaţia majoră a expertului judiciar este aceea de a fi un consultant imparţial si competent al instanţei de judecată (beneficiarul, clientului său) si de a răspunde în mod eficient, în termenele prevăzute, de elaborarea si depunerea la instanţă a raportului său de expertiză.
Instanta de judecată are un rol hotărâtor in procedura expertizei judiciare. Ea trebuie să asigure furnizarea informaţii corespunzătoare solutionarii litigiului ce face obiectul dosarului cauzei, informaţii necesare, pertinente, concludente si suficiente pentru elaborarea raportului de expertiză judiciară.
În sarcina instanţei să revine şi efortul de a înţelege şi de a evalua corect concluziile raportului si munca depusă de expertul judiciar precum si propunerile acestuia, în diferitele etape de elaborare a raportului său de expertiză.
Raportul de expertiză tehnică judiciară este o operă de creaţie intelectuală (tehnică, in speţă) care, potrivit prev. art. 7 şi art. 8 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, constituie obiect al dreptului de autor (atât operele originale de creaţie intelectuală cât şi operele derivate).
Elaborarea Raportului de expertiză necesită pregatirea profesională a expertului (studii tehnice superioare + pregatire/specializare ulterioară) precum si expertiza profesională practică inginerească si deasemenea practică in expertiză judiciară.
Studiile teoretice şi experienţa practică îi pregătesc pe experti pentru a sprijini activitatea instanţei, pentru a o asista pe parcursul tuturor etapelor de formare a opiniei judecătorului in ceea ce priveste latura tehnică a speţei deduse judecăţii.
Onorariul (tariful) de expertiză constituie un drept legal al expertului, negociat cu beneficiarul (instanta) şi reprezintă costurile pentru îndeplinirea tuturor misiunilor de expertizare la care s-a angajat expertul judiciar.
Este de important reţinut împrejurarea că potrivit dispozitiilor legale citate, plata onorariului de expertiză judiciară se face de catre Ministerul Justitiei, prin Biroul Local de Expertize Judiciare, dupa ce acesta a retinut o cota de 10% care se varsă in contul Ministerului Justitiei.
Din acestă cauză, coroborată si cu prevederile art.145 si 147 Cod Penal (incluzând si Deciziile obligatorii ale Curtii Constitutionale) pentru constatarea calităţii de functionar public, plata onorariului de expertiză judiciară are un caracter de plată din fonduri publice iar pe perioada mandatului său încredinţat de instanţă, expertul judiciar este asimilabil unui functionar public in exercitiul funcţiunii.
Extras din „Ghidul Informativ privind Expertiza Tehnica Judiciara” elaborat de Ministerul Justitiei, editia 2010):
Cuantumul onorariului trebuie să corespundă nivelului de calificare, experienţei profesionale şi efortului precum şi volumului de timp investit de către expert în vederea efectuării expertizei.
Pentru a vedea si opinia mea, va sugerez a vedea:
Nota de evaluare a onorariului de expertiza judiciara
la adresa:
http://www.scribd.com/doc/59313523/Nota ... iara-Draft
Cu stima,