Ceea ce v-a spus avocatul este adevarat, in masura in care ar fi de acord si onoratele cu privire la aceasta interpretare, in sensul ca dreptul de proprietate s-a transmis pe cale succesorala.
Dar, nu este acesta nici punctul de vedere al guvernului, care a adaugat la lege in mod nepermis prin prevederile art. 1.4 lit. C. din Normele de aplicare a Legii nr. 10/2001:
"
Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale: prezintă relevanţă deosebită prevederile art. 30 şi 31 din respectiva lege, prin care s-a stabilit că terenurile din intravilan (perimetrul construibil) pot fi dobândite numai prin moştenire legală, iar în caz de înstrăinare a construcţiilor, terenul aferent acestora trecea în proprietatea statului cu plata unei despăgubiri.
Având în vedere că legiuitorul de după anul 1989 a soluţionat această problemă în favoarea dobânditorilor construcţiilor, recunoscând acestora dreptul/vocaţia de a obţine titluri de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpărate, urmează a se considera că aceste situaţii nu cad sub incidenţa legii.
Cât priveşte ipoteza în care, ulterior înstrăinării, construcţia proprietatea dobânditorului a fost preluată şi mai apoi demolată, acesta din urmă, neavând dreptul/vocaţia de a obţine titlu de proprietate pentru terenul aferent construcţiei cumpărate, regimul juridic al acestor categorii de terenuri rămâne supus incidenţei prezentei legi în favoarea persoanei îndreptăţite - proprietar al terenului la data trecerii acestuia în proprietatea statului. În acest caz, în situaţia în care terenul este liber, acesta se va restitui în natură, cu obligaţia rambursării de către persoana îndreptăţită a despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare prevăzut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002. În situaţia în care, potrivit legii, terenul nu poate fi restituit în natură, se vor acorda persoanei îndreptăţite celelalte măsuri reparatorii prevăzute de lege pentru diferenţa dintre despăgubirea primită, actualizată cu coeficientul de actualizare prevăzut la art. I alin. (1) al titlului II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 184/2002, şi valoarea de piaţă a terenului, stabilită potrivit standardelor internaţionale de evaluare."
Or, se poate observa ca guvernul se contrazice in acest e norme, deoarece odata recunoaste existenta altor legi care reglementeaza regimul juridic al terenurilor intravilane aferente constructiilor, dar, pe de alta parte pretinde fara a avea si un temei legal faptul ca "
regimul juridic al acestor categorii de terenuri rămâne supus incidenţei prezentei legi ", contrazicand astfel chiar Legea nr. 18/1991, prin care regimul terenurilor agricole din intravilan libere de constructii este stabilit conform acestei legi din materia fondului funciar, si este exclusa in mod expres din Legea nr. 10/2001 prin prevederile art. 8 al acestei legi.
De asemenea, nu este nici punctul de vedere al onoratelor care respecta cele dispuse cu titlu obligatoriu prin MINUTA Nr. 6/17488/1154/2008 a întâlnirii dintre conducerea CSM şi membrii Comisiei unificarea practicii judiciare – cu preşedintele Secţiei civile de la ÎCCJ, reprezentantul PÎCCJ şi preşedinţii secţiilor civile, conflicte de muncă şi asigurări sociale a curţilor de apel pentru discutarea problemelor de practică judiciară neunitară din data de 11 iunie 2008:
"
20. Imobil înstrăinat sub imperiul Legii nr. 58/1974. Trecerea terenului aferent casei de locuit în proprietatea statului, conform art. 30 din Legea nr. 581/1974. Exproprierea construcţiei de la cumpărător şi demolarea acesteia. Persoana îndreptăţită la măsuri reparatorii pentru teren sau restituirea în natură în baza Legii nr. 10/2001. ( Curtea de Apel Iaşi)
a) Într-o primă opinie, se consideră că vânzătorul este persoană îndreptăţită la restituire sau măsuri reparatorii pentru teren.
S-a argumentat că art. 1.4 lit. c din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 (aprobate prin H.G. nr. 250/2007) reglementează expres ipoteza în care, ulterior înstrăinării, construcţia a preluată şi apoi demolată, iar cumpărătorul nu mai poate obţine titlul de proprietate pentru terenul aferent în baza Legii nr. 18/1991. Se specifică în această situaţie că regimul juridic al acestui teren rămâne sub incidenţa Legii nr. 10/2001, în favoarea persoanei îndreptăţite - proprietar al terenului la data trecerii în proprietatea statului.
Or, potrivit art. 30 şi art. 31 din Legea nr. 58/1974, la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, terenul aferent a trecut în proprietatea statului de la vânzător, iar cumpărătorul nu a dobândit decât un drept de folosinţă, pe durata existenţei construcţiei.
b) Într-o altă opinie, se consideră că cel care beneficiază de măsurile prevăzute de Legea nr. 10/2001 este cumpărătorul.
În argumentarea acestui punct de vedere, se susţine că trebuie să se aibă în vedere voinţa reală a părţilor la încheierea actului de vânzare-cumpărare, în sensul transmiterii dreptului de proprietate, alăturat construcţiei, şi asupra terenului aferent casei de locuit, cumpărătorii construcţiilor fiind reali proprietari ai terenului la data trecerii în proprietatea statului, în sensul art. 14 lit. c din HG. nr. 250/2007.
Opinia exprimată de lit.a este cea corectă."
Este clar ca si onoratele se mai inseala, avand in vedere faptul ca art. 35 si urm. din Legea nr. 18/1991 nu au fost abrogate prin Legea nr. 10/2001, prin acestea legiuitorul reglementand in mod expres regimul juridic al terenurilor intravilane.
Oricum, acesta este si punctul meu de vedere deoarece ne-ati spus:
Astfel, in anul 1991 unul dintre coproprietari a primit in proprietate 5000mp teren intravilan, iar in 1999 i s-a eliberat si titlul de proprietate pe un teren de 5860 mp, suprafata ce a rezultat din masuratorile efectuate cu ocazia punerii in posesie.
deci, ca celui care a cumparat de la bunicul dvs. i s-a emis un Titlu de proprietate, conform legii, pentru terenul de 860 mp, permis prin normele de sistematizare ca dreptul de proprietate sa fie transmis prin instrainare conform Legii nr. 58/1974, dar si, pentru terenul de 5000 mp, intravilan agricol, aferent constructiei.
Or, prin aplicarea art. 36 din Legea nr. 18/1991, dreptul de proprietate asupra acestui teren a fost reconstituit in favoarea dobanditorului constructiei si caruia i-a fost atribuit si acest teren in folosinta, de catre consiliul popular.
Astfel, regimul juridic al terenului proprietatea dvs. a fost stabilit prin aplicarea prevederilor Legii nr. 18/1991, iar prin art. 8 din Legea nr. 10/2001 se prevede in mod explicit si imperativ faptul ca:
“
Nu intră sub incidenţa prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităţilor la data preluării abuzive sau la data notificării, precum şi cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.”.
Deci chiar daca depuneati o actiune in temeiul Legii nr. 10/2001 in termenul defipt de legiuitor, aceasta era respinsa de drept, avand in vedere ca regimul juridic al terenului revendicat de dvs. deja fusese reglementat in temeiul Legi nr.18/1991, deci, dvs. fiind indreptatit doar la masurile reparatorii stabilite prin aceasta lege si nu cele stabilite prin Legea nr. 10/2001.
De asemenea, conform art. 6, alin. (2) din Legea nr. 213/1998, privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia:
“
Bunurile preluate de stat fără un titlu valabil, inclusiv cele obţinute prin vicierea consimţământului, pot fi revendicate de foştii proprietari sau de succesorii acestora, dacă nu fac obiectul unor legi speciale de reparaţie.”.
Deci, regimul juridic al terenului revendicat de dvs. fiind reglementat prin legea organica de reparatie din materia fondului funciar, Legea nr. 18/1991, conform prevederilor careia acesta a fost atribuit in proprietatea dobanditorului constructiei, este evidenta inadmisibilitatea actiunii in revendicarea acestuia pe calea dreptului comun in temeiul art. 480 si 481 Cod civil, la care tot va imping avocatii consultati de dvs..
Deci, singura actiune pe care o puteti promova dvs., cel care sunteti proprietarul terenului de 5000mp, preluat prin efectul legii in patrimoniul statului in administrarea consiliului popular, dar pentru care nu s-au achitat despagubirile prevazute prin lege, reiesind astfel caracterul abuziv al preluarii acestuia, al carui drept de proprietate vi s-a transmis pe cale succesorala, este cea in temeiul art.36 alin. (3) si (4) raportate la art. 23 si 24 din Legea nr. 18/1991, republicata, modificata si completata, si a art. 9 si art. 10 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.
Conform acestor texte de lege dvs. sunteti indreptatit la masura reparatorie de a vi se acorda un alt teren in echivalent valoric cu cel care nu vi se poate restitui pe vechiul amplasament, ori, la masura reparatorie de acordare de despagubiri prin aplicarea prevederilor titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Dati print la ceea ce v-am scris eu acum si, cand mergeti la avocat aratati-i si lui, sa nu mai spuna numic despre revendicare.
Iar, in privinta termenului de depunere a cererilor, in privinta terenurilor intravilane care fac obiectul art. 36 nu exista termen de decădere, atât actualii proprietari-detinatori ai constructiilor, fiind indreptatiti sa depuna cereri pentru a li se emite titluri de proprietate cu privire la terenurile aferente constructiilor, (asa cum a facut si in cazul dvs.), cat si fostii proprietari ai acestora, cu privire la masurile reparatorii prevazute prin lege, fiind vatamati in drepturile lor prin aplicarea prevederilor acestei legi, conform carora nu mai pot obtine terenurile de care au fost deposedati in mod abuziv de statul roman, pe vechiul amplasament al acestora, dreptul de proprietate fiind atribuit actualilor detinatori ai constructiilor edificate pe acestea.
Acum, strict la speta dvs..
Ati spus ca ati depus cerere la comisia locala de fond funciar si nu ati primit nici un raspuns.
Cererile au fost formulate in scris, cu nr. de inregistrare in 2008, cand am fost personal la primaria din PH. si apoi cu confirmare de primire, pe parcursul anului 2009.
Raspunsurile primariei au fost primite in scris. Primaria m-a indrumat sa solicit deciziile si dosarul de fond funciar Consiliului Judetean Prahova si Institutiei Prefectului. Raspunsul celor doua institutii a fost negativ, nu detin in arhiva lor aceste documente.
De asemenea in martie 2009 am formulat o cerere catre primar prin care am solicitat reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul art 36 alin 3 si 4 raportate la art. 23 din L.18/1991. Nu am primit nici un raspuns.
Or, exista in acest caz MINUTA întâlnirii dintre conducerea CSM şi membrii Comisiei unificarea practicii judiciare – cu preşedintele Secţiei civile de la ÎCCJ, reprezentantul PÎCCJ şi preşedinţii secţiilor civile, conflicte de muncă şi asigurări sociale a curţilor de apel pentru discutarea problemelor de practică judiciară neunitară din data de 25 noiembrie 2009:
“
23. Fond funciar. Cerere de eliberare a titlului de proprietate formulată în baza Legii nr. 18/1991, adresată judecătoriei. Lipsa hotărârii Comisie Judeţene (legea nr. 18/1991; Legea nr. 247/2005, Titlul XIII). Admisibilitate (Curtea de Apel Iaşi)
Reconstituirea şi constituirea dreptului de proprietate, reglementate prin Legea nr. 18/1991 republicată şi modificată prin Legea nr. 1/200, au loc la cerere, fiind supuse dispoziţiilor procedurale din Tilul XIII al Legii nr. 247/2005.
Procedura impune o fază administrativă, finalizată prin validarea de comisia judeţeană, a propunerii comisiei locale, urmare a verificării calităţii de persoană îndreptăţită, a stabilirii întinderii dreptului, a amplasamentului, prin lege fiind stabilite şi termenele de soluţionare a cererilor. La instanţa de judecată are loc controlul judiciar, conform dispoziţiilor art. 51-64 din Legea nr. 18/1991, Titlul XIII, art. 1-5 din Legea nr. 247/2005. Problema de drept poate avea ca soluţii:
a) Respingerea acţiunii, pentru că nu s-a parcurs procedura administrativă impusă de legea specială, pe care reclamanta nu a urmat-o;
b) Admiterea acţiunii, instanţa având plenitudinea de jurisdicţie şi fiind competentă în soluţionarea cererii de stabilire a dreptului de proprietate în materia fondului funciar.
În cadrul acţiunii ce are ca obiect obligaţia de a face limitată, cu finalitatea obligării comisiei locale la punerea în posesie şi a comisiei judeţene la emiterea titlului, la soluţionarea cererii, sub sancţiunea daunelor (art. 64 din Legea nr. 18/1991), Partea are drept de dispoziţie asupra obiectului cererii.
În cazul în care partea solicită şi stabilirea drptului, reconstituirea sau constituirea, instanţa are competenţa de a siluţiona cerea pe fond, efecuând toate verificările cerute de lege şi pentru faza adinistrativă (regim juridic, teren, amplasament, persoană îndreptăţită).
În acest sens s-a pronunţat şi î.C.C.J. – Secţiile Unite, prin decizia în interesul Legii nr. XX/2007, în materia Legii nr. 10/2001. Plenitudinea de competenţă se circumscrie termenului rezonabil din art. 6 C.E.D.O..
S-a considerat că paralela făcută la pct. B) cu Decizia în interesul Legii nr. XX/2007 este corectă, dacă există aceeaşi premisă: o cerere adresată Comisiei de fond funciar care nu a primit răspuns.”
Iar aceasta solutie, data doar din perspectiva prevederilor legilor speciale si prin interpretarea Deciziei în interesul Legii nr. XX/2007, este si cea prevăzută în mod explicit şi expres prin Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, unde conform dispoziţiilor art. 2 alin. (2) se prevede:
“
Se asimilează actelor administrative unilaterale şi refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz, faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal.”.
Acum dumneavoastra ar trebui sa faceti urmatoarele:
1.Să notificaţi comisia judeteana de fond funciar prin executor judecatoresc asupra faptul ca datorita refuzului explicit al comisiei locale de fond funciar .............., sa solutioneze cererea nr. ..../....., in termenul prevazut de lege, intelegeti sa renuntati la jurisdictia administrativa speciala si sa va adresati direct instantelor de judecata.
Procedand astfel sunteti “acoperit” si puteti face dovada indeplinirii procedurii prealabile inaintea instantei, deoarece respectati cele dispuse prin art. 6 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ:
“
Dacă partea care a optat pentru jurisdicţia administrativă specială sau pentru calea de atac la un alt organ administrativ-jurisdicţional înţelege să renunţe la aceasta în timpul soluţionării litigiului, este obligată să notifice decizia de renunţare organului administrativ-jurisdicţional în cauză. Partea sesizează instanţa de contencios administrativ în termen de 15 zile de la notificare. În această situaţie, procedura administrativă prealabilă prevăzută de art. 7 nu se mai efectuează.”
2.Formulati “Plangerea” prin care cereti sa vi se reconstituie dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 5000 mp, prin acordarea masurilor reparatorii prevazute in lege, fie prin acordarea unui teren in echivalent valoric cu cel care a fost atribuit in proprietatea actualului detinator-proprietar al constructiei cu caracter de locuinta, fie in cazul in care nu exista teren la dispozitia comisiei locale nici in intravilan, si nici in extravilan, prin acordarea de despagubiri stabilite conform titlului VII din Legea nr. 247/2005.
Cereti ca si probe, proba cu inscrisurile pe care le aveti, proba cu interogatoriul paratelor, proba cu expertiza tehnica de specialitate si evaluare a terenului din vechiul amplasament, orice alte probe a caror necesitate ar reiesi din dezbateri.
Ca temeiuri in drept invocati pe cele aratate anterior, precum si art. 52 din Constitutia Romaniei, art. 1 al Primului Protocol la C.E.D.O. si art. 6 primul paragraf din C.E.D.O..
De asemenea, în Plangere invocati si citati pct. 23 din minuta din 25 noiembrie 2009.
FAC PRECIZAREA CA DUMNEAVOASTRA NU DEPUNETI "PLANGEREA" LA INSTANTA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV CI, LA JUDECATORIE, LA INSTANTA DE FOND FUNCIAR, CONFORM PREVEDERILOR ART. 53 ALIN. (2) DIN LEGEA NR. 18/1991.
Cred ca acum am fost explicit si pentru dvs., si pentru avocatii consultati de dvs..
Bafta!