Sorry !
Se poate să ai dreptate să mă fi repezit.
Da, un contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere este legal şi opozabil terţilor, de la momentul înscrierii în CF cf. L.7/1996.
Da, proprietarii pot să dispună de bunurile lor cum vor, şi să le înstrăineze când, şi cui, vor ei, fie prin donaţie, fie prin contract de vânzare-cumpărare, cu orice fel de clauze, sau condiţii.
Dar, am crezut că vorbim de cazul în speţă, şi nu de un caz general.
În cazul nostru avem următoarele ipoteze:
1) da, contractul este întocmit în formă autentică dar, “nu a ieşit pe uşa biroului notarial”, din punct de vedere juridic, pentru că nu a produs nici un efect, respectiv, nu a fost înscrisă schimbarea de proprietar în CF, nu a fost înscrisă schimbarea de proprietar la administraţia financiară, […], “
nu am făcut schimbarea de proprietar nicăieri, decât în actul ca atare”, în concluzie, în afară de părţile contractante, notar şi cele “
două surori cărora nu le-a picat bine acest lucru”, nimeni nu cunoaşte existenţa acestui contract de vânzare-cumpărare, cu sau fără, clauză de întreţinere;
2) părţile contractante regretă actul făcut şi au voinţă comună de a cere anularea lui, iar cele două surori supărate vor şi ele acest lucru;
3) contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere încheiat în formă autentică este valabil din punct de vedere juridic, fie că este încheiat cu un străin, fie că este încheiat cu unul dintre erezi;
4) contractul de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere ar fi fost perfect dacă era încheiat cu un străin de viitoarea masă succesorală (că toţi murim la un moment dat), şi nu ar fi putut fi atacat de nici unul dintre erezi, nici acum şi nici după moartea părinţilor;
5) dar, clauza de întreţinere nu este reală, “
cei doi părinţi sunt în viaţă, toate impozitele şi alte obligaţii au fost plătite de ei”, fiind introdusă numai cu scopul de a justifica, mai mult din punct de vedere moral, cu efect de opozabilitate celor două surori, erezi şi ele, întocmirea actului de vânzare-cumpărare cu acest erede din timpul vieţii părinţilor, pentru că ştim toţi că judecătorii, în realitate, iau în considerare şi alte aspecte în afara celor juridice, legale, când pronunţă hotărârile, că, de, sunt şi ei oameni şi se lasă (prea) uşor impresionaţi de aspecte subiective;
6) cele două surori demonstrează că au interesul de a-şi proteja nişte prezumat viitoare beneficii materiale la care sunt îndreptăţite în calitatea lor de viitori erezi, pentru că prin întocmirea contractului de vânzare-cumpărare s-a mascat de fapt o donaţie, cu scopul de a evita o viitoare reducţiune a acesteia la moartea părinţilor;
7) contractul de vânzare-cumpărare în cazul în speţă nu este valabil din punct de vedere moral, şi legal, faţă de ceilalţi erezi, dacă este încheiat din dorinţa părinţilor de a gratifica pe unul dintre erezi în detrimentul celorlalţi, prin rezervarea unei părţi majoritare din viitoarea masă succesorală, din timpul vieţii lor, numai pe numele acestuia, printr-un act autentic în care se simulează o vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, aşa după cum recunosc de bună voie că s-a întamplat atât părinţii, cât şi fratele, părţile contractante;
VIII) fratele a cerut un sfat cum ar putea anula acest act de vânzare-cumpărare cu costuri minime, şi fără să fie nevoit să alerge pe la toate uşile, mai întâi să înscrie acest act la toate instituţiile publice, care se mişcă cu viteza melcului, pentru ca după aceea să meargă la aceleaşi instituţii şi să înscrie la loc pe părinţi ca şi fiind proprietari, dacă s-ar întocmi între ei un alt contract de vânzare-cumpărare, dar cu poziţia părţilor inversată.
Cel puţin asta am înţeles eu, şi nu am crezut că trebuie să prezint şi argumentele logice, când am sugerat acţiunea în simulaţie în justiţie, cu tranzactie ulterioara, deschisă de cele două surori-erezi, ştiut fiind că orice avocat este în stare să o termine în cel mult două termene, iar costurile sunt mai mici decât, taxele notariale şi cele de la celelalte instituţii (x2).
Iar argumentul cu privire la “
dar dacă în viitor...cuiva i se pune pata”, scuze,
dar nu cred că stă în picioare, deoarece singurii care ar putea să reclame neîndeplinirea clauzei de întreţinere sunt cei doi părinţi, şi asta numai împotriva fiului, dar care ar fi şi părţi semnatare ale tranzacţiei făcute în cadrul acţiunii în simulaţie, deci le-ar fi opozabilă această tranzacţie şi lor.