Probleme in civil

Discutii privind Dreptul Civil, Noul Cod Civil si Noul Cod de Procedura Civila
mariuca

Probleme in civil

Post by mariuca » 01 Nov 2007, 15:46

X ma cheama in judecata pe baza dispozitiilor art. 480, 481 C Civ, revendicare imobiliara.
Merge sa invoc faptul ca (imobilul fiind preluat in perioada comunista) incidenta in speta era L 10/2001 ca lege speciala si nu dispozitiile dreptului comun , art. din CCiv? sa cer instantei sa respinga actiunea ca inadmisibila?
Nu or sa rada avocatii de mine :oops: ?

kinga

Post by kinga » 01 Nov 2007, 15:53

stai sa vezi RIL-ul....
:mrgreen: :mrgreen:

mariuca

Post by mariuca » 01 Nov 2007, 16:00

Da mai Kinga ...insa am termen acusica :mrgreen:

kinga

Post by kinga » 01 Nov 2007, 16:06

Nr. 807/C/190/2007

806/C/189/2007

din _____________ 2007



Expediat la Inalta Curte de Casatie si Justitie la data de 4 octombrie 2007





C a t r e,



PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE





In conformitate cu prevederile art. 329 din Codul de procedura civila, astfel cum a fost modificat prin art. I pct.57 din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 138/2000, art.25 lit.a si art.63 lit.f din Legea nr.304/2004, privind organizarea judiciara , republicata, formulez prezentul



RECURS IN INTERESUL LEGII



In practica judiciara s-a constatat ca nu exista un punct de vedere unitar cu privire la admisibilitatea actiunii intemeiata pe dispozitiile dreptului comun, avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, actiuni formulate dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001.

1. Astfel, unele instante de judecata au considerat ca, de la intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, respectiv de la data de 14.02.2001, restituirea imobilelor preluate in proprietatea statului in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, prevazute de art.2 alin.1 din acest act normativ se realizeaza numai prin procedura speciala, stabilita de aceasta lege si, in consecinta, actiunea in revendicare de drept comun este inadmisibila.

In acest sens, s-a retinut ca Legea nr.10/2001 are aplicare imediata, fiind o lege speciala si derogatorie de la dreptul comun.

Totodata, s-a apreciat ca, intrucat dispozitiile art. 6 alin.2 din Legea 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, arata ca "bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie", rezulta ca actiunea in revendicare directa este inadmisibila.

S-a considerat ca actiunea in revendicare intemeiata pe dispozitiile dreptului comun nu poate fi admisa nici atunci cand persoanele indreptatite au urmat procedura administrativa obligatorie, prevazuta de dispozitiile Legii nr.10/2001, atat in situatiile in care aceasta procedura a fost finalizata, prin emiterea deciziei sau dispozitiei motivata, cat si in situatia in care aceasta procedura nu a fost incheiata. (Anexa I)



2. Alte instante, dimpotriva, au opinat ca actiunea in revendicare intemeiata pe dispozitiile dreptului comun, formulata dupa intrarea in vigoare a Legii nr.10/2001 este admisibila.

S-a apreciat ca, desi potrivit art. 22 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, nerespectarea termenului stabilit pentru depunerea notificarii atrage pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii sau prin echivalent, aceasta nu poate avea alta semnificatie, decat aceea a pierderii beneficiului Legii nr.10/2001 de catre persoana indreptatita, iar acest efect nu poate fi extins asupra altor actiuni pe care aceasta le-ar putea promova in justitie, cum este si actiunea in revendicare.

Faptul ca potentialul beneficiar al Legii nr. 10/2001, prin nerespectarea exigentelor procedurale ale acestui act normativ, pierde vocatia de a se bucura de masurile reparatorii speciale reglementate in cuprinsul acesteia, nu impiedica posibilitatea intentarii unei actiuni in revendicare de drept comun.

S-a mai sustinut ca Legea nr.10/2001, ca lege speciala in materia restituirilor, nu interzice sa se faca uz de mijloacele dreptului comun dar, cu observarea exacta a granitelor dintre norma generala si norma speciala, precum si eventuala lor interferenta.

De asemenea, s-a apreciat ca dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001, actiunea in revendicare intemeiata pe dispozitiile dreptului comun este admisibila si atunci cand vizeaza imobile instrainate prin acte de dispozitie fostilor chiriasi, de catre unitatea detinatoare, caz in care trebuie sa se procedeze la compararea titlurilor de proprietate detinute de parti.

Instantele care au procedat in aceasta modalitate, au considerat ca efectele deposedarii unui proprietar de bunul ce constituie obiectul dreptului sau de proprietate, constau in pierderea doar a unuia dintre atributele acestui drept, cu consecinta pastrarii calitatii de proprietar, avuta la data preluarii, efect consacrat expres si prin dispozitiile art.2 alin.2 din Legea nr.10/2001.

Acest text care reproduce, in cuprinsul legii speciale, dispozitiile din dreptul comun, continute de art.480 din Codul civil, da vocatia titularului dreptului de proprietate, de a recurge la toate mijloacele legale, administrative sau judiciare, pentru a obtine recunoasterea acestui drept intr-o maniera pe care o considera adecvata finalitatii urmarite.

De altfel, Legea nr.10/2001, ca lege speciala, nu interzice a se face uz de mijloacele dreptului comun, iar actiunea in revendicare formulata potrivit dispozitiilor art.480 Cod civil este mijlocul procedural cel mai eficient.

Faptul ca potentialul beneficiar al Legii nr.10/2001, prin nerespectarea exigentelor procedurale ale acestui act normativ, pierde vocatia de a beneficia de masurile reparatorii reglementate in cuprinsul sau, nu poate constitui un fine de neprimire al actiunii in revendicare, intemeiata pe dispozitiile dreptului comun. (Anexa II)



Apreciez primul punct de vedere ca fiind in litera si spiritul legii.



In conformitate cu prevederile art.15 alin.2 din Constitutia Romaniei, legea civila dispune numai pentru viitor, iar potrivit dispozitiilor art.1 din Codul civil, legea civila nu are putere retroactiva.

Aceste texte legale consacra teza unanim acceptata ca legea noua trebuie sa respecte suveranitatea legii vechi, astfel incat ea nu poate nimici sau modifica trecutul juridic.

Totodata, se recunoaste fara rezerve si aplicarea imediata a legii noi, in sensul ca actiunea ei se extinde nu numai asupra situatiilor juridice care urmeaza sa existe, sa se modifice ori sa stinga, ci si faptelor juridice pendinte (facta pendentia) ori efectelor viitoare ale unor raporturi juridice trecute (facta futura).

In referire la imobilele preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, este de observat ca normele legale in conflict, respectiv, Codul civil si Legea nr. 10/2001, vizeaza situatii juridice nascute sub imperiul legii vechi, durabile insa in timp prin efectele lor juridice, generate de ineficacitatea actelor de preluare.

Anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, aplicarea principiului restitutio in integrum, ca efect al ineficacitatii actelor de preluare, a fost guvernata de prevederile dreptului comun in materia revendicarii, reprezentat prin dispozitiile art. 480 si art. 481 din Codul civil.

Desi avantajos prin accesul direct la instantele judecatoresti, dar rigid si conservator prin campul sau de aplicare (intrucat a fost restrans la actele de preluare fara titlu ori cu titlu nevalabil), dreptul comun a fost parasit de Legea nr. 10/2001, fiind inlocuit cu norme speciale de drept substantial si cu o procedura administrativa, obligatorie si prealabila sesizarii instantelor judecatoresti.

Legea noua extinde aplicarea principiului restitutio in integrum si totodata, diversifica amplu gama masurilor reparatorii pe care le supune unor proceduri tehnice, caracteristice dreptului administrativ si in parte, necunoscute dreptului civil comun.

Legea nr. 10/2001 ca lege noua, suprima practic actiunea dreptului comun in cazul ineficacitatii actelor de preluare la care se refera si, fara a elimina accesul la justitie, perfectioneaza sistemul reparator, iar prin norme de procedura speciale il subordoneaza controlului judecatoresc.

Prin legea noua sunt reglementate toate cazurile de preluare abuziva a imobilelor din perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, ce intra sub incidenta acestui act normativ, indiferent daca preluarea s-a facut cu titlu valabil sau fara titlu valabil, fiind vizata inclusiv, restituirea acelor imobile a caror situatie juridica si-ar fi putut gasi dezlegarea, pana la data intrarii sale in vigoare, in temeiul art. 480 si art. 481 din Codul civil.

Temeiul nasterii dreptului la retrocedare este un izvor complex de raporturi juridice.

Astfel, daca actul de preluare prin care statul a devenit proprietar constituie, ca entitate autonoma, facta praeterita, situatia juridica pe care a generat-o, constand in calitatea de proprietar recunoscuta statului, cu intreg complexul de drepturi si obligatii pe care le implica, constituie o situatie juridica cu persistenta in timp - facta pendentia care, detasandu-se de momentul constituirii sale, isi continua existenta, intrand astfel in domeniul temporal de incidenta a noii reglementari care, astfel, devine aplicabila, fara a retroactiva.

Totodata, fiind vorba de o situatie juridica obiectiva, avandu-si originea in lege, iar nu de o situatie juridica subiectiva, constituita prin manifestarea de vointa a unuia sau a unor subiecte de drept, legea noua o poate reglementa in termenii care ii sunt proprii, aducandu-i modificari sau chiar punandu-i capat, in cadrul domeniului sau temporal legitim de actiune.

Intrucat reglementarile cuprinse in Legea nr. 10/2001 intereseaza substantial si procedural ordinea publica, rezulta ca acestea sunt de imediata aplicare.

Solutia a fost anticipata legislativ prin art. 6 alin. 2 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, care prevede ca: "Bunurile preluate de stat fara un titlu valabil, inclusiv cele obtinute prin vicierea consimtamantului, pot fi revendicate de fostii proprietari sau succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie."

In acest context, dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, actiunea in revendicare a imobilelor pe care le vizeaza nu mai este admisibila pe calea dreptului comun, persoanele indreptatite fiind tinute sa urmeze procedura stabilita de legea speciala.

Este de precizat insa, ca o actiune fondata pe dispozitiile noii legi este conditionata de parcurgerea unei proceduri administrative obligatorii, prealabila sesizarii instantei judecatoresti.

Declansarea procedurii are loc, in conformitate cu prevederile art. 21 si urmatoarele din Legea nr. 10/2001, pe calea unei notificari adresate de persoana indreptatita persoanei juridice detinatoare.

Pentru evitarea perpetuarii starii de incertitudine in ceea ce priveste situatia juridica a unor asemenea imobile, Legea nr. 10/2001 a instituit un termen in interiorul caruia trebuie adresata notificarea, termen prelungit succesiv, sanctiunea nerespectarii lui constand, potrivit art.22 alin.5, in pierderea dreptului de a solicita in justitie masuri reparatorii in natura sau prin echivalent.

Avand in vedere aceste considerente apreciem ca, dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001, o actiune in revendicare a imobilelor pe care le vizeaza acest act normativ, intemeiata pe dispozitiile dreptului comun este inadmisibila, atat in situatia in care nu s-a declansat procedura administrativa, prealabila si obligatorie prevazuta de legea speciala, cat si in situatia in care aceasta procedura nu este finalizata la data sesizarii instantei.

Astfel, in cazul unor intarzieri nejustificate ale raspunsului la notificarea adresata detinatorului bunului, persoanele indreptatite pot obtine solutionarea notificarii si, ca atare, masurile reparatorii prevazute de Legea nr.10/2001, pe calea unei actiuni in justitie indreptate impotriva refuzului nejustificat al entitatii detinatoare, de a raspunde la notificare, iar nu pe calea unei actiuni in revendicare de drept comun.

Consideram ca nu se poate opera nici cu cealalta solutie a unor instante de judecata, consacrata in materie de revendicare, respectiv, aceea de comparare a titlurilor de proprietate detinute de parti si de caracterizare a unuia din ele ca fiind mai puternic.

Aceasta concluzie decurge din faptul ca in conformitate cu art.45 alin.2 si 4 coroborat cu art.46 alin.2 din Legea nr.10/2001, dupa intrarea in vigoare a acestui act normativ, restituirea imobilelor preluate fara titlu valabil si instrainate prin acte de dispozitie este conditionata de constatarea pe cale judecatoreasca a nulitatii actului de instrainare, determinata de reaua-credinta a partilor din actul de instrainare, iar in cazul imobilelor preluate cu titlu valabil, aceeasi masura este consecinta constatarii nulitatii absolute a actelor juridice de instrainare, pentru incalcarea dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.

De asemenea, potrivit dispozitiilor art. 18 lit.c din Legea nr. 10/2001, daca "imobilul a fost instrainat cu respectarea dispozitiilor legale", masurile reparatorii se stabilesc numai in echivalent.

Din interpretarea acestor norme legale rezulta ca, in situatia in care imobilul preluat de stat a fost instrainat fostului chirias, rezolvarea actiunii formulate impotriva subdobanditorului nu se poate face in temeiul dispozitiilor dreptului comun, prin compararea titlurilor de proprietate ci, numai in baza prevederilor Legii nr. 10/2001.

Se impune astfel, sa fie cercetate succesiv, valabilitatea titlului vanzatorului iar apoi, buna-credinta a partilor din actul juridic de instrainare, sau respectarea dispozitiilor imperative ale legilor in vigoare la data instrainarii.

Ca atare, nulitatea absoluta a actului de instrainare, constatata insa in contextul art. 45 din Legea nr. 10/2001, se impune ca o premisa inevitabila restituirii in natura a imobilului preluat abuziv.

Totodata, si procedura administrativa prealabila este o conditie speciala a exercitiului dreptului la actiune, normele invocate nefiind susceptibile de interpretare echivoca.

Este evident ca, in situatia in care imobilul a fost instrainat cu respectarea dispozitiilor legale, fiind incidente dispozitiile art. 18 lit. c din Legea nr. 10/2001, persoana indreptatita trebuie sa urmeze procedura administrativa prealabila, prevazuta de art. 21 si urmatoarele din lege.

Aceasta, deoarece, unitatea detinatoare este singura abilitata de legiuitor sa emita o emita o decizie sau, dupa caz, dispozitie de acordare a masurilor reparatorii prin echivalent constand in compensarea cu alte bunuri sau servicii, ori, sa propuna acordarea de despagubiri.

Unitatea detinatoare nu poate, insa, sa emita decizie, respectiv, dispozitie decat daca este investita cu solutionarea unei notificari formulate in conditiile art. 22 si urmatoarele din lege.

O asemenea conditie prealabila nu incalca prevederile art. 21 din Constitutie care consacra accesul liber la justitie, intrucat, vizeaza faza administrativa a procedurii necontencioase si nu afecteaza substanta dreptului garantat, atat constitutional, cat si prin art. 6 alin. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ratificata de Romania prin Legea nr. 30 din 18 mai 1994.

In acest sens, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat, in cauza "Golder contra Regatului Unit", 1975 ca "dreptul de acces la tribunale nu este un drept absolut", precum si ca "exista posibilitatea limitarilor implicit admise chiar in afara limitelor care circumscriu continutul oricarui drept."

De altfel, accesul la justitie si dreptul la un proces echitabil este asigurat, sub toate aspectele, in cadrul procedurii judiciare prevazuta de Capitolul III al Legii nr.10/2001, deci in conditiile si pe caile prevazute de legea speciala.

Or, dispozitiile Legii nr. 10/2001, lege speciala si derogatorie de la dreptul comun, sunt obligatorii de la data intrarii ei in vigoare, in raport si de adagiile "generalia specialibus non derogant" si "specialia generalibus derogant".

In consecinta, legiuitorul permite revendicarea imobilelor preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, numai in conditiile Legii nr.10/2001, act normativ cu caracter special, ce se aplica cu prioritate fata de prevederile art.480 din Codul civil care constituie, dreptul comun in materia revendicarii.

In caz contrar, s-ar ajunge la situatia in care dispozitiile Legii nr.10/2001 ar fi golite de continut, astfel incat sa nu-si produca efectele juridice, or nu aceasta este ratiunea pentru care a fost adoptata o atare lege speciala de reparatie.



Pentru aceste considerente, in temeiul prevederilor art. 329 din Codul de procedura civila, solicit admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii in sensul ca, dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, actiunile avand ca obiect revendicarea acestor imobile nu mai pot fi intemeiate pe dispozitiile dreptului comun (art. 480 si 481 din Codul civil).







PROCUROR GENERAL,

Laura Codruta Kövesi


fa si tu un copy paste... :mrgreen: :mrgreen: :mrgreen:

si zi la onor instanta ... ca ai un sustinator ... Kovesi :mrgreen: :mrgreen:

sscatalin

Re: Probleme in civil

Post by sscatalin » 01 Nov 2007, 19:55

[quote="mariuca"]X ma cheama in judecata pe baza dispozitiilor art. 480, 481 C Civ, revendicare imobiliara.
Merge sa invoc faptul ca (imobilul fiind preluat in perioada comunista) incidenta in speta era L 10/2001 ca lege speciala si nu dispozitiile dreptului comun , art. din CCiv? sa cer instantei sa respinga actiunea ca inadmisibila?
Nu or sa rada avocatii de mine :oops: ?[/quote]

De ce sa rada? E practica constanta a ICCJ din 2003...o sa vina si RIL-ul...invoca fara probleme inadmisibilitatea!

cyclop

Post by cyclop » 01 Nov 2007, 20:21

RIL-un ala va trece, e clara incalcarea art.1 protocol 1 la CEDO.
Avem si practica CEDO pe chestia asta. Nu e inadmisibila.

parole

Post by parole » 01 Nov 2007, 20:34

Invoca fara probleme! Si invoca si L213/1998 ca sa reiasa de unde se face distinctie intre un regim si altul Sunt avocati mari in Bucuresti care invoca L10 cat cuprinde. E un act normativ in vigoare, adoptat de Parlament, nu vad care-i problema. Jurisprudenta CEDO e cu tine. CEDO nu condamna L10. Si inadmisibilitatea revendicarii de drept comun nu inseamna ca nu mai exista mijloc procesual de aparare a dr de proprietate. L10 consacra o alta revendicare, speciala. Tot ce condamna CEDO e lipsa unei satisfactii echitabile, in natura ori echivalent. Iar recursul in interesul legii va fi admis dupa cum cere kovesi si solutia asta din nou va fi conforma cu practica CEDO.

gavril

Post by gavril » 01 Nov 2007, 20:42

ma .. daca tu esti parata .. atunci cere suspendarea cauzei pana la solutionarea RIL-ului. cred ca merge. nu-s sigur.

Art. 244. - Instanta poate suspenda judecata:
1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;

fanfanlatulipe

Post by fanfanlatulipe » 02 Nov 2007, 14:23

Gavril wrote:ma .. daca tu esti parata .. atunci cere suspendarea cauzei pana la solutionarea RIL-ului. cred ca merge. nu-s sigur.

Art. 244. - Instanta poate suspenda judecata:
1. cand dezlegarea pricinii atarna, in totul sau in parte, de existenta sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecati;
in cazul asta...sigur or sa rada ceilalti avocati :mrgreen:

gavril

Post by gavril » 02 Nov 2007, 14:27

ma ... de ce nu? ia zi !

fanfanlatulipe

Post by fanfanlatulipe » 02 Nov 2007, 14:58

Hai Gavrile, ia codun si raspunde-ti singur...

in recursul in interesul legii care e "obiectul unei alte judecati"? - cum iti cere 244? sunt indeplinite conditiile?

recursul in interesul legii e o judecata? judecata in sensul - obiect, cauza, PARTI CU INTERESE CONTRARE...adica, procedura contencioasa? asa cum cere 244?

fanfanlatulipe

Re: Probleme in civil

Post by fanfanlatulipe » 02 Nov 2007, 15:05

mariuca wrote:X ma cheama in judecata pe baza dispozitiilor art. 480, 481 C Civ, revendicare imobiliara.
Merge sa invoc faptul ca (imobilul fiind preluat in perioada comunista) incidenta in speta era L 10/2001 ca lege speciala si nu dispozitiile dreptului comun , art. din CCiv? sa cer instantei sa respinga actiunea ca inadmisibila?
Nu or sa rada avocatii de mine :oops: ?
Da-i tare cu inadmisibilitatea ca se practica din ce am auzit prin salile de judecata...daca iti respinge exceptia, astepti si tu calea de atac si poate pana atunci apare si decizia RIL favorabila....

@cyclop
sunt de acord cu tine

parole

Post by parole » 02 Nov 2007, 17:53

Domnilor, daca avem un text de lege in vigoare si inca neabrogat, care zice "bunurile ... pot fi revendicate de fostii proprietari si de succesorii acestora, daca nu fac obiectul unor legi speciale de reparatie" iar L10 e pentru orice om de drept din tara asta o lege de reparatie, atunci de ce ar trebui sa fie actiunea in revendicare admisibila?

CEDO nu spune ca inadmisibilitatea actiunii in revendicare de drept comun, acum, este echivalenta cu o incalcare. A spus-o odinioara cand nu existau legi de reparatie.
CEDO mai spune de incalcare art.1 din Protoc. 1 cand hot jud def si irev nu sunt executate ori cand hotarari defintive si irevocabile sunt desfiintate sau cand, desi terti subdobanditori isi pastreaza dreptul si posesia, mostenitorii fostului proprietar nu primesc o despagubire efectiva!
CEDO e multumita si cu reparatii in echivalent care nu trebuie sa fie egale si actualizate valorii reale a bunului pierdut, ci trebuie sa se constituie intr-o satisfactie echitabila.

Problema nu e a instantelor de judecata! Ele aplica legile care sunt in vigoare. Aahh, ca statul roman face o lege proasta si o executa administrativ si mai prost asta este deja obiectul unei alte discutii in care ne putem intreba de ce e statul roman condamnat la CEDO!

marga

Post by marga » 02 Nov 2007, 23:37

fanfanlatulipe wrote:Hai Gavrile, ia codun si raspunde-ti singur...

in recursul in interesul legii care e "obiectul unei alte judecati"? - cum iti cere 244? sunt indeplinite conditiile?

recursul in interesul legii e o judecata? judecata in sensul - obiect, cauza, PARTI CU INTERESE CONTRARE...adica, procedura contencioasa? asa cum cere 244?
In RIL se pune problema de a avea sau a nu avea dreptul de a te adresa instantelor dupa o procedura speciala sau dupa procedura de drept comun.
In acelasi timp se desfasoara si litigiul lui Mariuca in care se dezbate acelasi drept.
In urma RIL-ului se va da o decizie obligatorie pentru instante. Aceasta decizie va avea efect numai asupra judecatilor pornite dupa publicarea ei sau si asupra judecatilor in curs de desfasurare la data publicarii ei?
Acum iti mai vine a rade de Gavril?

fanfanlatulipe

Post by fanfanlatulipe » 03 Nov 2007, 10:08

marga wrote:
fanfanlatulipe wrote:Hai Gavrile, ia codun si raspunde-ti singur...

in recursul in interesul legii care e "obiectul unei alte judecati"? - cum iti cere 244? sunt indeplinite conditiile?

recursul in interesul legii e o judecata? judecata in sensul - obiect, cauza, PARTI CU INTERESE CONTRARE...adica, procedura contencioasa? asa cum cere 244?
In RIL se pune problema de a avea sau a nu avea dreptul de a te adresa instantelor dupa o procedura speciala sau dupa procedura de drept comun.
In acelasi timp se desfasoara si litigiul lui Mariuca in care se dezbate acelasi drept.
In urma RIL-ului se va da o decizie obligatorie pentru instante. Aceasta decizie va avea efect numai asupra judecatilor pornite dupa publicarea ei sau si asupra judecatilor in curs de desfasurare la data publicarii ei?
Acum iti mai vine a rade de Gavril?
1. am citit si eu recursul promovat de proc general
2. am citit si eu dispozitiile din Cpc privitoare la recursul in interesul legii - mersi ca mi le-ai reamintit :mrgreen:
3. nu rade nimeni de gavril - interpretezi gresit :-P
4. tu ce zici? cum interpretezi 244, 329alin3, etc?...sa vedem, e de ras sau de plans in ceea ce te priveste?...daca tot spui ca am atitudinea de care vorbesti...

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: Google [Bot] and 24 guests