Buna ziua, am cateva intrebari si sper sa ma puteti ajuta.
Sunt casatorita de aproape un an, mai exact 11 luni, impreuna cu sotul avem un baietel de aproape 5 luni, cand ne-am casatorit eram deja insarcinata si pot spune ca oarecum asta ne-a facut sa ne "luam" chiar daca eram impreuna de 8 ani dar relatia noastra era cam dezastru si aproape in fiecare zi ne certam.Datorita faptului ca-l iubeam si speram ca se va schimba, am acceptat sa ma casatoresc cu el (eu am vrut amanarea acestui lucru).
Acuma doresc sa divortez si sa imi iau baietelul cu mine pentru ca relatia mea cu sotul nu mai are sperante de impacare si suntem ca doi dusmani in casa, stam amandoi impreuna datorita acestui copil insa eu nu mai rezist cu dusmania asta a lui si cu cuvintele si repsosurile zilnice pt ca nu-l multumeste nimic.Am incercat de toate ca sa reusesc sa-l schimb si sa formam o familie dar nu se poate.Am vorbit cu el deschis si i-am zis ca nu mai vreau sa fim impreuna si sa divortam, noi stam in apartamentul bunicii mele (care e decedata) si suntem in constructie cu noua casa a noastra sa zic asa dar nu din banii mei, ci din ai socrilor, ambii avem situatii materiale bune, parinti cu case frumoase deci de bani nu s-ar pune problema pt cresterea unui copil.
Sotul nu e de acord cu divortul, mi-a spus clar ca daca intentez divort o sa faca tot posibilul sa amane acest lucru si copilul mi-l va lua fara discutie.
Momentan cartea mea de munca functioneaza in cadrul firmei parintilor lui iar sotul este pe paternitate...eu nu am avut 1 an complet lucrat pana sa nasc si nu am putut avea maternitatea.Binenteles ca eu am grija de copil si eu stau acasa cu el, nu sotul, el ocupandu-se de treburile lui pe langa parintii lui.Nu face mare lucru, se misca de colo in colo cand si cand dar nu e un job exact sau munca serioasa sa spun asa....e de bani gata, in fine.
Credeti ca sunt sanse ca baietelul sa fie incredintat tatalui?peste tot unde am citit se spune ca ii este dat mamei si numai in cazurile in care mama este bolnava psihic nu se adevereste acesta.
Am citit in cateva posturi ca daca copilul imi este incredintat mie, pot sa pararesc tara oriunde in UE cu copilul fara aprobarea tatalui.Este valabil si in cazul in care doresc sa petrec mai mult timp in alta tara pentru a muncii?
Nu vreau sa ii interzic sotului sau familiei lui de a vedea copilul insa nici nu vreau program liber la vizite, adica oricand si orice ora....si in cazul in care plec in strainatate, in acest sens cu programul vizitelor, cum se face?
Sotul la auzul vorbelor mele legate de divort si de luarea copilului in grija mea, ma amenintat ca poate nu mai traiesc....adica nu-i iau eu copilul de langa el orice ar fi.Mentionez ca ma tem legat de lucrul acesta, cine stie ce-i trece lui prin cap.
Pana se pronunta divortul, chiar daca nu suntem de comun acord, copilul poate sa stea cu mine?Nu vreau absolut nimic de la sot, nici pensie alimentara nici nimic, doar copilul meu pe care il iubesc si pe care nu imi doresc sa-l pierd sub nici o forma, daca as stii sigur ca nu imi va fi incredintat mie, as prefera sa traiesc in amaraciune langa sot numai pentru a fi langa copil....dar sper...si sper ca pot scapa de calvarul asta de casnicie, sa nu trebuiasca sa ma culc in fiecare seara langa un om care nu respecta, nu iubeste si nici nu o va face vreodata si sa am doar copilul langa mine.
Eu am 22 de ani iar sotul 24, suntem tineri si nu merita sa ne inegrim sufletele de dusmanie toata viata.
Va rog sa ma ajutati si sa ma lamuriti in cazul meu.