S-au afisat si posturile vacante
Pentru ce posturi optati?

Mulţumesc, Seiza, ai dreptate cu răspunsurile la grilele postate de mine.
21 martie - a inceput numărătoarea inversă. Spor la invăţat! Nici nu mă mai interesează posturile, Hermes24, că iar imi fac o grămadă de probleme anticipat şi inutil. Să luăm examenul şi vedem noi după aceea! Baftă!

O intrebare (semiinteligentă) pentru cei care au mai fost la examen, mai ales dacă l-au mai şi luat - la examen credeţi că e mai indicat să incepem cu speţele cât dăm randamentul maxim la inceput sau cu teoria pentru incălzire?

Sfatul meu este sa faci intai teoria foarte bine, iar in a doua parte a pregatirii sa faci si spete. Parerea mea este ca ar trebui sa stapanesti foarte bine teoria ca sa nu te descurajezi dupa ce faci spetele. De exemplu, eu faceam teorie de dimineata pana pe la sapte-opt seara, iar apoi faceam spete, iar cateodata ma suparam teribil cand greseam si mi se parea ca parca invatam degeaba. Iar dupa ce faceam spetele, intotdeauna ma corectam si reluam teoria din materia sau capitolul in care greseam. Dar, fiecare are modul sau de a aborda problema. Repet, cel mai important aspect al studiului pentru magistratura este, cred, teoria. Cheia succesului sta in mana fiecaruia, important e cat de mult te implici in ceea ce faci, cata ambitie, cata concentrare poti sa ai la examen şi nu in ultimul rand de noroc, acesta facand parte din viata. Eu, aplicand acest mod de a invata, am luat la examenul din 29 martie 2009, candidand pentru prima data. Multa bafta si tie si tuturor candidatilor!

mulţumesc dar nuuuuu, nu mă refeream la pregătire, normal că in primul rând teoria trebuie stăpânită foarte bine. Mă refeream chiar la susţinerea examenului: e mai indicat să incepi cu speţele de la finalul testului, la inceput randamentul fiind maxim sau intâi cu subiectele de teorie aşa, ca de incălzire?

In altă ordine de idei, cum este după aproape un an de magistratură? E aşa cum ţi-ai imaginat, mai bine, mai puţin bine?
Mulţumesc

eu recomand spetele la inceput, ptr ca esti mai odihnit si acestea sunt punctate cel mai bine
eu am dat de 2 ori, prima oara am inceput cu teoria si am picat ptr ca nu m-am concentrat cum trebuie la ultimele 5 spete-si imi mai tbuia o speta ca sa intru
iar a doua oara am inceput su spetele. si am intrat in prima treime
eu consider ca aici ex se ia sau se pierde datorita spetelor, ca la teorie mai poti gresi cateva, dar la spete una sau doua gresite inseamna jumate de punct, adica fff mult

Corect, bun argument, cel legat de punctarea speţelor faţă de teorie. Şi eu am dat-o in bară tot la final, mai ales că ultimele speţe erau de procedură penală, cele mai grele, cel puţin pentru mine care nu am lucrat deloc in penal. O speţă şi o intrebare din teorie dacă mai făceam aş fi intrat.
Mulţumesc

De unde ai facut spetele? Ce autor? Sau au fost de la examenele din anii anteriori? Cat ai invatat pentru examen?

cu teoria te <incalzesti> iar apoi spetele...acum, depinde de la om la om...eu unul le-am luat in ordine dar am trecut de 4 ori prin toate grilele...si iti mai trebuie si un pic de noroc, presupunand ca teoria o cunosti foarte bine...asa ca, succes!

mulţumesc pentru răspunsuri, intr-adevăr, nu se poate trage o concluzie general valabilă

Fiecare cu stilul lui dar e foarte important sa ai grija la timp!
Bafta multa,
K.

ce ziceţi de grila asta(civil, 849, Voineag):
In materia contractului de rentă viageră:
a)in cazul in care există 2 credirentieri iar unul dintre ei decedează, obligaţia de plată se reduce parţial;
b) dacă există mai mulţi debirentieri, oricare dintre ei poate fi obligat la executarea integrală;
c) dacă unicul debirentier decedează, oricare dintre moştenitorii săi poate fi obligat la executare integrală.

Voineag zice că sunt corecte b) şi c). Mie mi se pare că renta, fiind o sumă de bani sau bunuri fungibile, este o obligaţie divizibilă prin natura ei şi se imparte intre moştenitori proporţional cu partea moştenită de fiecare, conform dispoziţiilor generale; nu văd de ce ar exista o solidaritate pasivă intre moştenitori dacă nu o prevede legea? Voi ce ziceţi?

Ola Triton,

Am citit si eu grila si am inceput sa imi pun intrebari de ce raspunsurile corecte sunt b si c. In cazul lui B mi se pare logic - credirentierul trebuie sa isi pere cumva drepturile si se poate intoarce impotriva oricaruia dintre mostenitorii debirentieri,care, odata ce accepta succesinea, o accepta si cu bune si cu rele
In ce priveste al doilea raspuns corect sa stii ca si eu m-am intrebat de ce. M-am scarpinat eu cu mana stanga la urechea drapta si invers si dupa ce am sotocit in cateva carti, am gasit doar o singura afirmatie referitor la indivizibilitatea obligatiei.Francisc Deak, la pg 572 scrie :"Iar daca exista o pluralitate de debirentieri sau unicul debirentier decedat are mai multi mostenitori, datorita indivizibilitatii oricare poate fi obligat la executare integrala, plata facuta de unul dintre ei fiind liberatorie pentru toti. "
Mai e o mentiune referitoare la acest aspect, la contractul de intretinere. Deak trateaza mai intai notiunea si caracterele contractului de intretinere, in care face mentiune ca seamana cu cel de renta viagera, si scrie apoi in mod expres care sunt diferentele dintre acestea doua. La caracterele juridice ale contractului de intretinere (vezi pg 582) el mentioneaza "obligatia de intretinere urmeaza a fi considerara indivizibila pasiv chiar daca a fost contractata de un singur debitor , deoarece, in cazul mortii lui, - mostenitorii vor fi obligati fiecare pentru tot (art 1063 si 1065 cc), daca creditorul intretinerii accepta, iar ei inteleg sa execute obligatia pentru a impiedica desfiintarea contractului din cauza neexecutarii fortuite a intretinerii de catre debitorul initial obligat intuitu personae.
Completez eu, ca aici se aplica dispozitiile "Art. 1058 Obligatia este inca nedivizibila, cind obiectul este divizibil, dar partile contractante l-au privit sub un raport de nedivizibilitate."
Acest articol se aplica si in cazul contractului de renta viagera.
Din pacate , un raspuns mai bun nu iti pot da, intrucat nici eu nu sunt convinsa absolut. Doar ca am gasit o explicatie a raspunsului la grila si observ ca si literatura are aceeasi opinie, fara insa a o dezvolta suficient de convingator.

Izvoarele solidaritatii pasive sunt vointa partilor si legea. Solidaritatea nu se prezuma, ci trebuie stipulata expres. Cum cazurile de solidaritate pasiva legala sint putine si cea despre care vorbim nu este mentionata, nu pot decat sa concluzionez ca solidaritatea in cauza ar decurge din faptul ca partile contractante au privit obiectul contractului ca fiind sb raport de nedivizibilitate, potrivit art 1058. Dar nu imi intemeiez afirmatiile pe nimic atat de logic, cat sa fie si convingator

Tot Deak spune un pic mai inainte de ce ai citat tu că "ar urma ca idivizibilitatea eventual solidaritatea să fie admisă numai dacă a fost stipulată in contract"- ceea ce mi se pare firesc - urmând apoi exemplele de care ai vorbit şi tu din doctrină (Renta şi intreţinerea le-am invăţat din Macovei pentru că Deak nu le mai are in ultima ediţie a tratatului, azi m-am uitat in Deak de acum mulţi ani).
Oricum, se pare că nu e stipulată pe nicăieri vreo solidaritate pasivă legală care să-mi fi scăpat mie. Şi in plus, opiniile exprimate in doctrină mai ales dacă au stârnit controverse nu ar trebui să fie subiect de examen, nu? Mulţumesc că ţi-ai bătut capul cu asta

Ce nu înţeleg eu la grila prezentata este de ce rapsunsul a este automat incorect, deoarece daca 2 soţi, spre exemplu, înstrăinează un imobil în schimbul unei rente viagere comune, de ce daca unul dintre soţi moare renta viagera se diminuează.