fratilor, mi se pare mie, sau nu avem raspunderea penala a pers juridica??si nici prevederile speciale din codul de proc penala pe care le-am invatat azi ca boul???

vezi si dispozitiile Lege nr. 278/2006 din 04/07/2006
pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi

vezi si Decizie nr. 62/2007
din 18/01/2007 referitoare la admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi-ADMISA

iti redau ultima parte si daca vrei tot textul sa-mi spui. sper ca te ajuta

CURTEA CONSTITUTIONALA


In numele legii


D E C I D E:


Admite exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Mihaela Marza in Dosarul nr. 3.003/325/2006 al Judecatoriei Timisoara, de Sofia Tambalaru in Dosarul nr. 2.414/P/2006 al Judecatoriei Targu Jiu si de Elena Iulia Stefanescu in Dosarul nr. 1.462/85/2006 al Tribunalului Sibiu - Sectia penala si constata ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 din Codul penal, sunt neconstitutionale.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului.
Pronuntata in sedinta publica din data de 18 ianuarie 2007.


PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA


Magistrat-asistent,
Marieta Safta


*


OPINIE SEPARATA


Ceea ce ne desparte de considerentele retinute de majoritatea membrilor Curtii Constitutionale pentru a admite exceptiile si a constata neconstitutionalitatea dispozitiilor art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 nu este optica diferita in legatura cu importanta relatiilor sociale privitoare la apararea demnitatii umane si a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, la libertatea de exprimare, la viata intima, privata si familiala, la onoare sau la propria-i imagine, ci aprecierea diferita a libertatii legiuitorului in alegerea mijloacelor prin care intelege sa-si indeplineasca obligatia constitutionala de a apara aceste valori si de a asigura exercitarea efectiva a acestor drepturi si libertati.
Suntem de acord ca demnitatea umana, consacrata ca valoare suprema chiar prin principiile generale ale Constitutiei, cu garantia prevazuta la art. 30 alin. (6) din Legea fundamentala, obliga legiuitorul ca prin elaborarea legislatiei si prin aplicarea acesteia sa asigure ocrotirea adecvata, efectiva si eficienta a acestei valori. Constitutia insa nu stabileste mijloacele juridice prin care trebuie realizata ocrotirea diferitelor valori sociale. Aceasta este lasata la libera apreciere a legiuitorului. Politica penala a statului poate avea diferite imperative si prioritati, in diferite perioade de timp, determinate de frecventa, gravitatea si consecintele anumitor fapte antisociale. In raport cu acestea, legiuitorul stabileste mijloacele juridice prin care se poate realiza protectia diferitelor relatii sociale, inclusiv aprecierea gradului de pericol social al anumitor fapte, care trebuie incriminate si combatute prin aplicarea unor sanctiuni penale.
Avand in vedere aceste prerogative, apartinand exclusiv legiuitorului, aprecierea ca in prezent nu se impune apararea prin mijloace de drept penal a demnitatii, reputatiei si a dreptului persoanei la propria imagine si in consecinta, dezincriminarea faptelor de insulta si de calomnie nu contravine niciunei norme constitutionale, constituind doar o problema de oportunitate si de justificare practica.
Operand aceasta dezincriminare, legiuitorul a avut in vedere ca legislatia in vigoare in alte ramuri ale dreptului asigura suficiente mijloace pentru combaterea si sanctionarea faptelor ce lezeaza demnitatea, onoarea si reputatia persoanei. Nereglementarea explicita a raspunderii civile si a sanctiunilor de aceasta natura, aplicabile in cazul faptelor de insulta si calomnie, nu inseamna vid legislativ. Daca practica instantelor judecatoresti a stabilit existenta unor temeiuri juridice corespunzatoare pentru sanctionarea acestor fapte si apararea intereselor legitime ale victimelor lor, ea demonstreaza ca, in realitate, nu exista un vid legislativ, iar daca se impune completarea, modificarea sau perfectionarea legislatiei, aceasta intra in atributiile exclusive ale legiuitorului.
Demnitatea umana nefiind evaluabila in bani, iar afectarea acesteia fiind ireparabila prin sanctiuni cu caracter civil, nici sanctiunile cu caracter penal nu sunt de natura sa asigure mai multe satisfactii pe acest plan.
Nu putem omite nici existenta unui alt viciu de ordin constitutional si legal al solutiei adoptate cu votul majoritatii membrilor Curtii Constitutionale. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 "Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului."
Decizia la care se refera prezenta opinie separata a fost pronuntata in cadrul controlului concret a posteriori de constitutionalitate. Art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii in vigoare a legii, dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savarsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. Decizia Curtii Constitutionale, determinand, prin efectele sale, suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale, face ca de la data publicarii sale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sa reintre in vigoare dispozitiile art. 205 si 206 din Codul penal, ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si de calomnie, incriminare ce intra in competenta exclusiva a legiuitorului. In aceste conditii, Curtea Constitutionala devine legislator pozitiv, drept ce nu ii este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica.
JUDECATOR, JUDECATOR,
Ioan Vida, Kozsokar Gabor
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE





*


OPINIE CONCURENTA


In consens cu majoritatea judecatorilor Curtii, consider ca dispozitiile legale mentionate sunt neconstitutionale. Consider insa, totodata, fara a nega neaparat forta si coerenta argumentarii care impune o asemenea solutie, ca anumite sublinieri, nuantari si explicitari, in cuprinsul sau, ar fi fost benefice. Prezenta opinie concurenta isi propune sa le infatiseze.
Achiesand la teza caracterului neconstitutional al dispozitiilor legale in cauza, opinez, insa, ca acesta este determinat, in primul rand, de incalcarea art. 30 alin. (6) din Constitutie, asa cum rezulta din analiza ce urmeaza. Dupa ce, in alin. (1), textul constitutional mentionat defineste notiunea de libertate de exprimare, prin prisma obiectului si a modalitatilor de exteriorizare, consacrand caracterul lor inviolabil, in alin. (6) prevede limitele exercitarii acesteia si inca de o maniera transanta, ce rezulta din formula prohibitiva utilizata: "Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine". Asadar, in viziunea legiuitorului constituant, libertatea de exprimare nu are caracter absolut, ci, asemeni oricarui alt drept sau altei libertati, este garantata si protejata numai in masura in care este valorificata in mod legitim, cu respectarea si, deci, fara a aduce atingere drepturilor sau libertatilor in egala masura ocrotite ale altor persoane. Evident, o atare constructie nu are in sine nimic insolit, nefacand decat sa dea expresie teoriei abuzului de drept, care poate si trebuie considerata una dintre trasaturile fundamentale ale statului de drept. Valorificarea arbitrara a libertatii de exprimare, cu incalcarea limitelor sale constitutionale, o lipseste de legitimitate si, prin aceasta, de protectia autoritatii publice. De aceasta protectie urmeaza sa beneficieze, in schimb, titularii atributelor personale nepatrimoniale astfel incalcate, care vor fi indreptatiti sa apeleze la forta coercitiva a statului pentru a obtine incetarea incalcarii si repararea eventualului prejudiciu cauzat. O vor putea face utilizand oricare dintre formele de raspundere juridica prevazute in sistemul nostru de drept, plenitudinea de protectie constituind regula in aceasta materie si, ca atare, gasindu-si aplicare, in masura in care textul constitutional nu prevede expres ca una sau alta dintre formele de raspundere nu este incidenta.
Neconstitutionalitatea art. 1 pct. 56 din Legea nr. 278/2006 decurge, asadar, din imprejurarea ca, interpretand gresit tacerea legiuitorului constituant cat priveste modalitatile de raspundere juridica care pot interveni in ipoteza textului, legiuitorul ordinar a considerat ca poate sa restranga mijloacele de protectie puse la dispozitia celui prejudiciat in atributele sale personale, prin exercitarea abuziva a libertatii de exprimare; a facut-o procedand la dezincriminarea infractiunilor de insulta si calomnie, inlaturand, astfel, raspunderea penala din randul formelor de raspundere juridica pe care le poate antrena valorificarea arbitrara, cu consecinte prejudiciabile, a libertatii de exprimare.
Pe linia de gandire care aici intereseaza, este esential de subliniat ca neprecizarea, in cuprinsul art. 30 alin. (6) din Constitutie, a mijloacelor juridice prin care se asigura ocrotirea valorilor sociale, a caror incalcare este interzisa tot acolo, nu poate fi inteleasa ca o legitimare a legiuitorului ordinar de a stabili aceste mijloace juridice, potrivit propriei sale aprecieri. Intr-adevar, ori de cate ori legiuitorul constituant a simtit nevoia implicarii legiuitorului ordinar in definirea unui drept fundamental sub aspectul continutului si/sau al limitelor exercitarii sale, a consacrat in terminis competenta acestuia, modalitate utilizata in art. 25 privind dreptul la libera circulatie, art. 43 privind dreptul la greva, art. 44 privind dreptul de proprietate privata etc. Asa fiind, tacerea textului constitutional nu poate fi interpretata decat in sensul la care am subscris, cu consecinta neconstitutionalitatii solutiei legislative adoptate.
Dezincriminarea infractiunilor de insulta si calomnie a fost sustinuta de o mare parte a opiniei publice, fiind considerata ca o componenta a reformei legislative, de natura sa asigure "europenizarea" legislatiei autohtone. In conditiile in care, insa, majoritatea tarilor europene, inclusiv Franta, Germania, Spania, Italia, Elvetia etc., continua sa incrimineze aceste infractiuni, pretinsul deziderat enuntat apare ca lipsit de orice suport in realitate. Intr-adevar, nu se vede care ar fi tarile, altele decat cele mentionate, constitutive de model de politica europeana in aceasta materie si carora, ca urmare a abrogarii infractiunilor de insulta si calomnie, ar urma sa le semene Romania. Evident, asemenea tari nu exista!
Dezincriminarea insultei si calomniei si, prin aceasta, lipsirea de protectia legii penale a unor valori a caror incalcare este prohibita prin Constitutie nu numai ca este lipsita de un model de referinta relevant, ci, totodata, contravine exigentelor conventionale internationale in materie.
Astfel, potrivit art. 10 pct. 2 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, "exercitarea acestor libertati (libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei, in calitate de componente ale libertatii de exprimare, potrivit pct. 1 al aceluiasi articol - n.n.) ce comporta indatoriri si responsabilitati poate fi supusa unor formalitati, conditii, restrangeri sau sanctiuni prevazute de lege, care constituie masuri necesare, intr-o societate democratica, pentru securitatea nationala, integritatea teritoriala sau siguranta publica, apararea ordinii si prevenirea infractiunilor, protectia sanatatii sau a moralei, protectia reputatiei sau a drepturilor altora [...]". Am reprodus in terminis textul acestui articol care constituie sediul materiei, pentru a evidentia ca, in viziunea conventiei, nu exista nicio incompatibilitate intre exercitarea plenara a libertatii de exprimare si limitarile sau sanctiunile - inclusiv de natura penala - impuse de ocrotirea unor drepturi si interese legitime. In consecinta, teza, atat de populara la noi si considerata a avea caracter axiomatic, potrivit careia existenta raspunderii penale este de natura sa afecteze libertatea de exprimare isi releva lipsa de fundament si caracterul hazardat.
Daca, pentru ratiunile infatisate, pe care le consider peremptorii, solutia adoptata de Curte, in prezenta cauza, este corecta pe fond, nu mai putin se cer examinate, ca o continuare fireasca si logica a preocuparilor declarate, efectele deciziei prin care un text legal abrogator a fost lipsit de eficienta juridica, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii sale, pentru a vedea daca si in ce masura aceste efecte se circumscriu cadrului legal de functionare a Curtii Constitutionale.
Potrivit prevederilor art. 147 alin. (1) din Constitutie, pe durata a 45 de zile de la publicarea deciziei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, textul legal constatat ca fiind neconstitutional este suspendat de drept, iar dupa expirarea acestui termen isi inceteaza efectele, daca nu a fost pus de acord cu prevederile Constitutiei. Dupa cum s-a remarcat, suspendarea de drept a textului abrogator determina reintrarea in vigoare a dispozitiilor abrogate.
Or, asa fiind, s-a sustinut prin solutia adoptata, Curtea isi aroga calitatea de legiuitor pozitiv, contravenind astfel dispozitiilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora "...se pronunta numai asupra constitutionalitatii actelor cu privire la care a fost sesizata, fara a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului".
O examinare atenta a argumentelor aduse in favoarea acestui punct de vedere indreptateste serioase rezerve in ceea ce-l priveste.
Intrucat, pe de o parte, prin efectul constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare, reintra in vigoare aceleasi dispozitii care fusesera abrogate si nu altele noi, este dificil de sustinut ca astfel Curtea isi aroga calitatea de legiuitor pozitiv.
De asemenea, in masura in care reintrarea in vigoare a dispozitiilor abrogate nu constituie decat un efect mediat al deciziei Curtii, de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare, si nu un efect direct al acesteia, nu exista suficient temei pentru teza avansata.
In sfarsit, in conditiile in care interdictia de modificare sau completare, instituita prin art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se refera exclusiv la prevederile supuse controlului, iar in prezenta cauza obiectul controlului il constituie dispozitia abrogatoare, in vreme ce supuse modificarii sau completarii sunt prevederile abrogate, repuse in vigoare, ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii celei dintai, pretinsa incalcare a textului legal mentionat nu poate fi retinuta.


JUDECATOR,
Serban Viorel Stanoiu

ooupssssss!
iar am picat din pom!
probabil ca despre tematica era vorba!
scuze

multam fain pt implicare oricum...
deci, avem pt examenul de la inm din 30 august si rasp penala a pers juridice???

Prevederile speciale din codul de proc penala sigur nu le avem.
Dar eu am invatat si sanctiunile aplicate pers. jur., penal general.

Faza e ca in teamtica scrie Sanctiunile in dreptul penal si Categoriile si limitele gen. ale ped.
Nu precizeaza daca la pers. fizica sau jur.

aici este si dilema mea....stie cineva mai multe despre acest lucru??ca la cat de limitat e timpul, nu vreau sa invat ceva ce nu e

eu zic ca intra fara doar si poate ..

Eu, unul cred ca se face "bascalie" pe acest topic; aveti 3 saptamani pana la examen si exista o astfel de intrebare, ciudat?
Pune in stanga codul, in dreapta tematica, apoi confrunta-le; este imposibil sa nu gasesti raspunsul.

ariel, ciudat,nu???sa vezi si sa nu crezi de, nu toti ne nastem invatati..mai trebuie sa si intrebam...

Refulat sau nu ,fara pretentii de inm iti raspund cu siguranta, desi nu vei intra nici anul asta : se cere si persoana juridica,n-ai invatat ca boul !

Pentru culltura ta n-am dat si nu voi da la INM ! Cauta alta explicatie!

mai sac cu oase, daca nu ai dat si nici nu vrei sa dai, atunci e ciudata implicarea ta in studierea tematicii de examen..poate o sora de-a ta, macar?
cat despre intrarea mea la inm sau nu, nu cred ca esti dumnezeu sa apreciezi asta...asa ca, sa ai vacanta cat mai frumoasa si lasa-neeeeeeeeeeeeeeee

mie mi se pare ca intra si raspunderea penala a persoanei juridice, iar sfatul meu ar cam fi s-o invatati, ca lavinia lefterache pare sa aiba o slabiciune pentru domeniul asta

Procedura speciala privind tragerea la raspundere penala a persoanei jur. din codul de proc. pen., asta nu o avem pt. ca nu apare in tematica.