doar ca sa lamurim.

atunci cand nu exista reguli de drept derivat, evaluez norma nationala in cauza prin raportare la Tratat. Cand exista directive, ele se aplica si sunt prezumate ca respecta prevederile Tratatului.

revenind la libertatea circulatiei marfurilor, am indicat doua jurisprudente care se aplica numai atunci cand nu sunt prevazute deci masuri comunitare de armonizare dupa cum urmeaza:

1)mai intai se aplica testul Keck et Mithouard:

-nu este necesar sa se justifice masura nationala,
-particularul trebuie sa demonstreze ca posibilitatea sa de a face comert a fost afectata din cauza acelei masuri
-Statul va arata ca masura nu este discriminatorie


2)cu titlu subsidiar, respectiv numai daca masura nationala a esuat la testul Keck, vom aplica testul Cassis=obligatia de justificare:
-ea este necesara
-criteriul proportionalitatii: ea este apta sa promoveze interesul public, binele general si ca este proportionala la obiectivul urmarit
-si ca pentru aceasta au fost adoptate mijloacele care sunt susceptibile sa aduca o atingere minima comertului intra-comunitar. Daca se probeaza ca pentru atingerea aceluiasi obiectiv exista o masura mai putin daunatoare, atunci statul avea obligatia sa o adopte, urmind ca masura nationala in cauza sa fie calificata meerq.

deloc. in orice tara exista o institutie care isi da avizul pentru orice film indiferent de calea de transmitere.

si ca sa ne intoarcem la subiect: un ex de meerq ar fi interzicerea importului de filme pornografice, in timp ce in interiorul statului producerea si comercializarea lor sunt tolerate.

1. In legatura cu obligatiile impuse lui Y, anume de a plati taxa pentru francofonie si a subtitra filmul in olandeza, acestea sunt de natura a face distributia filmului mai putin profitabila, insa exista un interes public - protejarea mediului lingvistic, a "speciilor pe cale de disparitie" din cauza culturii dominante anglofone. Ar trebui verificat daca si pe plan intern producerea si comercializarea filmelor sunt supuse acelorasi reglementari.

2. Ai zis ca orice bun importat se bucura de regimul de circulatie a bunurilor comunitare o data intrat in spatiul european. Dar filmul din speta ta nu a intrat inca.

3. Nu inteleg rolul lui X in aceasta ecuatie.

filmul a intrat in Belgia

Recunosc ca nu ma prea pricep la probleme de drept comunitar dar in speta asta chiar nu inteleg de ce s-ar aplica dreptul comunitar daca si prestatorul serviciului (asa ai spus ca vorbim despre o activitate de prestari servicii) si beneficiarii serviciilor sunt din acelasi stat.

". "

Ce pot face cei doi producatori de film in ce priveste compatibilitatea intre dreptul comunitar si legislatia belgiana?

filmul e "marfa", producerea emisiunilor este considerata serviciu.
Spre marea mea suparare am urmarit greu subiectul, odata pentru ca nu ma pricep mai de loc la comunitar si-i invidiez de zor pe ai de se simt prin "domeniu" ca rata in apa si mai apoi pentru ca m-at tot zgait la avatrul Medeei (draga mea, daca vrei sa fim seriosi si studiosi schimba avatarul )
Sa revenim.
Avem o marfa, importata ea insa care ar trebui sa se bucure de regimul de circulatie al bunurilor comunitare.
Ea nu circula insa in aceleasi conditii, din contra, circula in conditii anevoioase caci e supusa autorizarii de ABC iar asta insemna taxe mari si obligatie de subtitrare in cea de-a doua limba oficiala a Belgiei (olandeza).
Filmul fiind despre Canada am presupus (si nu stiu daca bine) ca el este realizat in franceza, care este limba oficiala a Belgiei.
Bun, toate astea le stim pentru ca i s-au intamplat lui y, deci X are motive serioase sa creada ca i se vor aplica aceleasi reguli.
Pe cale de consecinta zic eu ca legea nationala face produsul mai putin competetiv pe piat, datorita pretului mult mai ridicat (taxa de francofonie si consturile subtitrarii), in plus il discrimineaza pe producator prin raportare la producatorii belgieni de film
Interesante ar fi explicatiile statului despre necesitatea unei astfel de reglemantari.[/quote]

sa presupunem ca unul din cineasti contesta legea.
neexistind reguli comunitare care sa armonizeze productia de film analizez legea belgiana prin raportare la Tratat si prin aplicarea celor doua teste jurisprudentiale. Astfel, dupa distinctia pe care o face Curtea in Keck, ar parea ca legea face parte din categoria masuri privitoare la productie si fabricare. Se impune o taxa si o subtitrare pentru ca filmul sa poate fi pus in circuitul cinematografic. In acelasi timp, vedem ca legea face o diferenta intre X si Y in sensul ca ea impune mai multe conditii lui Y. Deci legea nu se aplica nediferentiat la amandoi cineastii. Ceea ce inseamna ca ea nu trece testul Keck. Urmeaza testul Cassis, adica sa vedem daca ea poate fi justificata pe exigente imperative. Protectia productiei cinematografice ar fi un posibil raspuns. Relativ la obligatia de subtitrare , poate fi asimilata exigentei lingvistice , perfect valabila in materie de libertate profesionala. De ce n-ar fi? Datorita jurisprudentei Gebhard, Cassis se aplica si-n materie de libertate profesionala. Ramane taxa de 10% care dupa mine ar putea fi o taxa cu efect echivalent, deci nu meerq. Taxa cu efect echivalent= orice obligatie pecuniara oricat de mica ar fi si care loveste un produs pentru simplul fapt ca trece granita(Comisia c. Italia). Si daca imi aduc bine aminte tee nu pot fi justificate. Nu rezulta din speta ca cineastul Y e resortisant belgian. I se cere subtitrare, deci s-ar putea ca filmul sa nu fie produs in Belgia. Pe de alta parte, Y este concurent cu X, de unde am putea conclude ca nici unul nu e resortisant belgian, ceea ce face ca legea belgiana sa atinga comertul intra comunitar si deci premisa din Dassonville sa fie indeplinita.
:)


ps: scuze de intarzaiere, dar azi am avut 2 examene, sunt in sesiune.
speta nu e reala. si pentru ca tot vrem sa cochetam cu dreptul comunitar sau sa aprofundam cunostinte de drept comunitar, m-am gandit ca a incepe cu un mic exercitiu de gimnastica "comunitara" n-ar fi tocmai rau; putem sa presupunem ipoteze si sa cautam tot felul de solutii. deci nu am cautat si nu caut solutia perfecta care sa mai fie spusa si in limbajul cel mai elevat si sec cu putinta, specific, imi pare rau ca trebuie s-o spun, manualelor de drept comunitar (sub rezerva ca intre timp lucrurile s-ar fi putut sa se fi schimbat. in bine! sper. )si care nu erau atractive in nici un fel.

wav, nu avatarul meu e de vina, ci lipsa ta de concentrare pe exact ceea ce trebuie. stii cum se spune, exista un timp si un loc pentru toate :) oricum, o iau ca pe un compliment pentru care iti multumesc, chiar asa cu tenta aia de usoara ironie...

din curiozitate, a citit cineva, interesat fireste de dreptul comunitar, jurisprudentele la care am facut referire?

Multumim pentru explicatii...
Am citit jurisprudenta la care ai facut trimitere dar cum nu am cunostintele de baza, n-am inteles prea mare lucru.
O sa incerc sa citesc un curs de drept comunitar.
Cand ai timp poate ne mai ajuti prezentand spete si explicand si modul de solutionare.