Domnilor, desi dreptul muncii nu se numara printre domeniile in care m-as putea lauda competente deosebite, tot am parte de el. Acum ma conffrunt cu o speta care suna cam asa:
in 2007 un agajat isi da demisia, invocand nerespectarea contractului... fraierii de la resurse umane i-o aproba asa, cu temeiul 79 alin 8. Booon...Demisionara formuleaza actiune in instanta sustinand ca pe peroada 2005-2007 a afectuat 1200 si ceva de ore suplimentare care nu i s-au platit... In pontajele societatii reiese ca aceasta a prestat la anumite intervale ore suplimenare, care au fost achitate in intregime...
Eu va intreb:
- ce poate demisionara sa ceara ca proba ca sa auneze societatii?
- e admisibila proba cu martori? daca da cum poate fi combatuta?
- pontajele semnate de catre cei in drept pot fi daramate in vreun fel?
Apreciez orice opinie si orice sfat. Ganditi-va ca si voi ati fost "la inceput" in astfel de spete

In dreptul muncii sarcina probei revine angajatorului. Este perfect admisibila proba cu martori . Prin proba cu martori reclamanta poate dovedi ca societatea nu a intocmit in mod corect pontajele si nu a evidentiat toate orele suplimentare.Succes

cei de la resurse umane aveau competenta sa aprobe o demisie ?

pai n-am de unde sa stiu ce reglementari interne, decizii de delegare a competentei sau stabilire atributii exista in societatea aceea. Chestiunea asta este falsa oricum pentru ca daca o pui in discutie iti invoci propria culpa. Demisia este oricum un act unilateral de vointa si nu trebuie motivata. Imprejurarea ca s-a acceptat demisia de seful compartimentului personal si nu de angajator prin reprezentantul legal nu schimba situatia. CIM a incetat la data expirarii termenului de preaviz, indiferent de cine, cum si daca a acceptat demisia

demisia este un act unilateral. Ea nu trebuie motivata de catre salariat si nici acceptata de catre angajator. Angajatorul are doar obligatia de a inregistra demisia, iar daca refuza, aceasta poate fi dovedita prin orice mijloc de proba

K. Inteleg ca data fiind natura demisiei este putin relevant care este motivul pentru care ea a demisionat. Ramane problema orelor suplimentare si a probatoriului. Va mai dau cateva detalii. persoana sustine ca a lucrat in 2 ani peste 5500 de ore. Eu am numarat orele din pontaj si am obtinut in felul urmator. In jur de 4000 ore lucrate, vreo 440 ore de concediu si vreo 112 ore suplimentare platite cu spor de 100%. Apoi am facut un calcul simplu. Am adunat zilele de lucru efective, am scazut cele 440 ore concediu (adica 55 zile lucratoare) si mi-a dat 477 de zile de munca efective. Am inmultit 8 cu 477 si mi-a dat 3816 de ore pe care le-ar fi prestat in mod normal angajata noastra. la cele 3816 am adunat cele 112 ore suplimentare prestate si mi-a dat 3928 ore lucrate conform pontajului. Scazand numarul de ore pe care angajata pretinde ca l-a efectuat am obtinut un nr mai mare de ore suplimentare decat pretinde ea ca a prestat. Ceea ce e al naibii de ciudat. Ce fac eu insa din acest punct. ma pot prezenta in fata instantei cu un calcul matematic? Sa va dau alta cifra...daca impart nr de ore suplimentare pe care sustine ca le-a efectuat reclamanta la 477, nr de zile lucrate efectiv, obtin 2, 59 h suplimentare pe zi... Ceea e e enorm si ilegal. Si-mi pun intrebarea: de ce a acceptat un astfel de program timp de 2 ani fara sa zica nici pas????? Ceva idei aveti si voi?

Teribil de .... interventia ta. Cum si-a permis salariatul respectiv sa lucreze peste program obligand bietul patron sa incalce legea???
Sa fie sanctionat salariatul care-si permite asa ceva!!!!!

Dar realitatea este cruda.... sarcinile de serviciu nu se pot indeplini in cele 8 ore legale, asa ca lucrul peste program a devenit o practica curenta.
Iar salariatul care rupe poarta la 4,30 nu e bine vazut de patron!
Solicit putin respect fata de salariatul nostru.
Si fiecare a fost la inceput dar asta nu ne-a impiedicat sa ne facem meseria cu profesionalism.

camarade, nu stiu cu ce te ocupi, si de obicei incerc sa evit polemicile care nu sunt constructive...insa e lar ca ceva ti-a scapat...eu am solicitat un sfat pe o speta, dintr-o anumita pozitie procesuala. atat. nici n-am filosofat pe marginea subiectului "exploatarea omului de catre om" si nici n-am cerut comentarii pseudo-ironice si marxiste... chestiunea e ca in meseria asta sti angajat nu numai sa faci treburi morale, corecte si cinstite. in virtutea deptului la aparare si cel mai nemernic om, patron sau cea mai exploatativa societate trebuie sa beneficieze de asistenta juridica si de serviciile cuiva care sa-i apere pozitia si interesele. daca acel angajat din speta mea a muncit mai mult si trebuie sa fie despagubit, asta o va decide instanta! te asigur ca-mi voi sfatui clientul sa plateasca! daca nu se va dovedi insa genul asta de "exploatare" o sa fac tot ce-mi sta in putere ca angajatul ala sa nu primeasca nimic, ba mai mult sa mai si scoata din buzunar. comprende? imi pare rau daca te-am enervat. insa e clar ca n-ai inteles dspre ce e voba. in rest, fii dragut si tine-ti frustrarile anti-patronale pentru tine