daca unele din actiuni realizeaza forma simpla iar altele forma calificata a infractiunii, mai este indeplinita conditia omogenitatii juridice?

dupa parerea mea, contrar opiniei majoritare, raspunsul ar fi negativ deoarece omogenitatea juridica presupune ca toate actiunile sa prezinte elementele constitive ale aceleiasi infractiuni.or, daca luam, de ex, furtul simplu si calificat conditia nu e indeplinita sub aspectul lat. obiective intrucat la 209 se mai includ si alte elemente care fac parte din lat. obiectiva(timp, loc); la 208 nu

voi ce parere aveti?!

Daca actiunile au la baza aceeasi rezolutie infractionala atunci infractiunea este continuata chiar daca unele din actiuni imbraca forma furtului simplu (forma de baza a infractiunii de furt) iar altele imbraca forma furtului calificat (forma agravata) deoarece acesta din urma nu include alte elemente constitutive fata de furtul simplu ci include doar circumstante care fac ca infractiunea de futr sa imbrace forma calificata.

In concluzie, elementele constitutive nu se confunda cu circumstantele.

spre ex furtul calificat sav in timpul noptii sau in public, nu are in plus, fata de furtul simplu, 2 elemente ce apartin lat obiectiva?! si care ar fi deosebirea esentiala intre circumstante si elem. constitutive in acest caz?!
nu discutam de lat subiectiva (rezolutie unica)

O circumstanta este o imprejurare accidentala, de care nu depinde existenta unei infractiuni.In exemplul dat de tine fapta va constitui furt fie ca s-a savarsit in timpul noptii sau s-a savarsit in timpul zilei.
Lipsa unui element constitutiv al unei anumite infractiuni face ca acea infractiune sa nu existe. Astfel daca bunul nu a fost luat cu scopul de a fi insusit pe nedrept nu mai putem spune ca fapta constituie infractiunea de furt sau daca bunul mobil nu se afla in posesia sau detentia altuia ci era detinut cu orice titlu de cel care si l-a insusit pe nedrept fapta va constitui abuz de incredere si nu furt.

sunt si eu de acord cu elis! in cazul infrcatiunii continuate nu au relevanta circumstantele agravante sau atenuante ori diferentele de incadrari juridice.
Nici retinerea pentru unele fapte a tentativei.
Nici participarea unor alte persoane la diferite fapte cat timp cel putin una sunt indeplinite conditiile cerute de lege.
Imi pare rau ca nu iti dau mai multe detalii, da mi-e tare lene sa scriu:))


Tudor C.

daca e sa merg pe logica ta, retin urmatoarele:

furtul simplu nu exista atunci cand nu exista scopul insusirii pe nedrept.
furtul calificat nu exista atunci cand nu exista scopul special (in scopul savrsirii altei infractiuni, spre ex). prin urmare exista doar furt simplu.mie mi se pare ca exista in situatia asta o deosebire de elemente constitutive intre 208 si 209. nu poti nega ca scopul special nu e element constituttiv al lui 209.
deosebire pe care ai facut-o intre circumstante si elemente constitutive nu mi se pare relevanta.daca un faptuitor urmareste scopul insusirii iar altul cel al savarsirii altei infractiuni inseamna ca in primul caz nu e o imprejurare accidentala iar in al doilea este? cred ca la 209 se mai adauga alte elemente contitutive in plus fata de 208

Furtul simplu presupune insusirea pe nedrept a unui anumit bun. Furtul calificat in oricare dintre variantele sale presupune o aceeasi insusire pe nedrept a unui bun, dar intr-una din conditiile prevazute la art. 209. Actiunea primordiala ramane aceeasi si anume insusirea fara drept a unui bun. Adaugarea elementelor circumstantiale de la art. 209 reprezinta o fictiune a legiuitorului care a dorit sa evoce periculozitatea sociala sporita a infractiunii savarsita intr-o astfel de varianta. Dar in fond infractiunea ramane tot cea de furt.
In exemplul clasic de i. continuata (furtul de materiale de constructii de pe un santier), daca avem o rezolutie infractionala unica nu mai conteaza daca unele actiuni de sustragere sunt realizate ziua (furt simplu) si altele noaptea (furt calificat savarsit in timpul noptii). In opinia ta am avea de-a face cu un concurs intre cele doua infractiuni. Or conditiile sunt indeplinite pentru a avea de-a face doar cu o infractiune continuata.

Cardozzo, terminologia folosita nu este atat de importanta dar, ca sa putem comunica eficient, trebuie sa stim ce intelege fiecare dintre noi atunci cand foloseste un anumit cuvant si de aceea am facut acea distinctie si am explicat ce inteleg prin elemente constitutive si circumstante.
Poate nu m-am exprimat prea clar dar oricum intentia mea nu a fost sa spun ca in cazul furtului calificat ar lipsi scopul insusirii pe nedrept ci doar ca in acest din urma caz exista pe langa cerintele esentiale (elemetele constitutive) si circumstante care se adauga elementelor constitutive facand ca infractiunea de furt sa imbrace forma calificata.
Acesta este motivul pentru care spun ca daca sunt indeplinite celelalte conditii cerute de lege iar unele fapte imbraca forma prevazuta de art. 208 iar altele forma prevazuta de art. 209 infractiunea este continuata.



In cazul furtului, indiferent daca imbraca forma simpla sau calificata, latura subiectiva include scopul insusirii pe nedrept.
Daca acest scop liseste, evident ca nu mai putem califica fapta ca fiind furt (ar putea fi insa o alta infractiune)
In rest nu am inteles intrebarea asa ca daca nu dezvolti nu pot sa raspund, dar daca te referi la concursul cu conexitate atunci nu vad legatura cu ceea ce am spus eu.

cred ca problema pe care am pus-o in discutie ar putea fi redusa la o problema mai clara; aceea de a stii daca 209 e o infractiune de sine statatoare si distincta de 208. in caz de raspuns afirmativ fara indoiala nu va exista infr.continuata daca faptuitorul comite,in baza aceleiasi rezulutii, atat 208 cat si 209(nu e indeplinita conditia omogenitatii juridice); in caz de raspuns negativ, dimpotriva va exista infractiune continuata

dupa cate inteleg, sunteti de parere ca 209 nu este decat 208 la care legiuitorul a adaugat anumite "circumstante" care se suprapun peste elementele constituttive ale lui208
daca avem in vedere ipoteza unei insulte,spre ex., care se comite prin imputarea unei fapte determinate, dar fara indeplinirea conditiei publicitatii, singura deosebire fata de calomnie e chiar imprejurarea ca fapt e comisa in public; prin comparatie , la fel e si cazul lui 208 raportat la 209, dar totusi se considera ca 205 e infractiune distincta de 206 iar 209 nu e decat o forma agravata a lui 208. ma intreb daca legiuitorul ar fi formulat art 209 in termenii " sustragerea unui bun mobil,....savarsita in public, se mai considera ca 209 nu e infractiune distincta fata de 208?
parerea mea este ca diferenta dintre elemente constitutive si circumstante este f. fragila. daca am considera ca 209 e infractiune distincta, atunci banuiesc ca ati fi acceptat ca savarsirea faptei in public este element constitutiv la fel ca in cazul lui 206. totusi nu vad diferenta dintre 206 si 209 sub acest aspect

mi se pare si mie exagerat a se considera ca savarsirea in conditiile infractiunii continuate a lui 208 si 209, nu indeplineste conditia omogenitatii juridice, dar motivul pt care am si deschis discutia a fost acela de a gasi o justificare mai clara

multumesc celor ce au raspuns!

Savarsirea faptei in public este in cazul anumitor infractiuni element constitutiv iar in cazul altora element circumstantial.
In cazul calomniei savarsirea faptei in public este element constitutiv fiind un element strans legat de actul de conduita interzis.
In cazul furtului calificat este element circumstantial care nu mai intra in continutul constitutiv al infractiunii de furt ci numai in continutul calificat al infractiunii de furt.
Discutia este interesanta, sau cel putin mie asa mi se pare.
Oricum daca ai alte argumente sau daca mi-a scapat ceva, spune, pentru ca si eu vreau sa-mi clarific problema.

problema e de a stii cum faci diferenta intre element constitutiv si element circumstantial. ma intreb, daca 206 s-ar fi intitulat "insulta calificata" si nu calomnie atunci savarsirea faptei in public era considerat element circumstantial? ma tem ca da. asa ca nu mi se pare relevanta distinctia prin raportare la denumirea infractiunii
as putea spune si eu ca savarsirea faptei in public este element circumstantial a lui 206 iar cand acesta nu este intrunit se retine 205. exact ca situatia enuntata de tine in cazul 208-209
daca admitem ca elementul constitutiv este acela in lipsa caruia fapta nu constituie infractiune, atunci trebuie sa admitem ca savarsirea faptei in public este element constitutiv al lui 206 si 209 in lipsa caruia fapta constituie infractiunea prevazuta la 205,respectiv 208. nu vad nici o diferenta intre 205-206 si 208-209 sub acest aspect. ori admitem ca savarsirea faptei in public este element constitutiv si atunci atat 206 cat si 209 sunt infractiuni de sine statatoare, ori element circumstantial si atunci 209 nu este decat forma agravata a lui 208 iar 206, forma agravata a lui 205. corecteaza-mi rationamentul daca e gresit

Elementul constitutiv este o conditie in lipsa careia fapta nu constituie infractiunea incriminata in acel text de lege.
Elementul circumstantial este o conditie in lipsa careia fapta care intruneste conditiile de incriminare din varinta tip, nu constituie varianta agravata a acelei infractiuni.
De regula, varinta tip si varintele agravante sunt prevazute in acelasi articol din Codul penal, dar uneori, varianta tip si varintele agravante sunt prevazute in articole distincte (ex: furtul si omorul) sau chiar in alta lege (ex: luarea de mita)






Nu spun ca nu constituie infractiune ci nu constituie infractiunea incriminata prin acel text de lege



Savarsirea faptei in public, este dupa parerea mea element constitutiv pentru infractiunea de calomnie si element circumstantial pentru infractiunea de furt.





Eu vad : tehnica legislativa diferita folosita in cele doua cazuri.
In cazul art. 205 si 206, legiuitorul a stabilit continutul a doua infractiuni distincte, iar in cazul art. 208 si 209, legiuitorul a incriminat varianta tip in art. 208 si varianta agravata in art. 209.



ASTA ASTEPT SI EU DIN PARTEA TA

cardozo ai auzit de norme de referire? Nu de alta, dar asta este 209 in relatie cu 208, norma completatoare. Asa ca, presupunand ca stii ce inseamna aceasta, cum poti sa spui ca 209 este o infractiune de sine-statatoare?

Inteleg ca esti preocupat de lucrarea ta de diploma, care are chiar un subiect frumos, dar nu fii tentat sa critici doar ca sa pari original.

In rest, sfatul meu este sa cercetezi mai mult prin biblioteca nu pe net...

PSn sper ca nu te-au suparat remarcile mele cam acide, dar nu o sa poti pune la bibliografie ceea ce spun cei de pe acest forum, oricat de corect ar fi.

Plus de asta, sa stii ca exista mai mult decat Unitatea de infractiune a lui Papadopol si Pavel, dar daca ti le-as spune, as strica tot farmecul...

Dar daca unele fapte se incadreaza in prevederile art. 211 (talharia) si altele in prevederile art. 208 (furtul) infractiunea este sau nu continuata ?

Nu mai fi asa misterios !