La multi ani!
Recunostinta vesnica celor ce vor binevoi sa-si dea cu parerea in urmatoarea speta.
A si B succesori legali ai lui C.
Comisia locala de reconstiruire a dreptului de proprietate emite titluri de proprietate pe numele lui A si B, cu precizarea ca suprafata de teren X se regaseste in ambele titluri.
A promoveaza actiune prin care solicita anularea partiala a titlului emis in favoarea lui B in sensul excluderii suprafetei x, actiune admisa de instanta si ramasa irevocabila.
B promoveaza actiune prin care solicita anularea partiala a titlului emis in favoarea lui A in sensul excluderii suprafetei x, motivat de faptul ca i s-a reconstituit dreptul de proprietate fara ca acesta sa fie indreptatit, actiune respinsa.
Ulterior, comisia locala promoveaza actiune prin care solicita anularea partiala a t.p. emis in favoarea lui A in sensul excluderii suprafetei x, reiterand aceleasi motive invocate de B in actiunea ce i-a fost respinsa.
B formuleaza cerere reconv. prin care solicita acelasi lucru, invocand aceleasi motive ca in actiunea anterioara, care i-a fost respinsa.
A invoca in prima instanta exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta admite exceptia si respinge atat cererea principala cat si reconventionala.
B formuleaza recurs, instanta admite recursul, caseaza sentinta instantei de fond si trimite cauza spre rejudecare.
Ce-i de facut?

pai...astepti si ne spui ce se intampla incepand cu primul termen la rejudecare.

Totusi, avand in vedere ca in actiunea promovata de B, respinsa de instanta, mentinandu-se titlul de proprietate al lui A, a fost parte si comisia locala, nu exista autoritate de lucru judecat?

daca exista tripla identitate de parti, obiect si cauza atunci ai autoritate de lucru judecat.

Exista tripla identitate, singura problema consta in faptul ca partile nu au aceeasi calitate procesuala.

De fapt, intr-o prezentare mai detailata, lucrurile stau cam in felul urmator:
Comisia locala a promovat doua actiuni, una prin care a solicitat anularea titlului de proprietate emis in favoarea lui A si una prin care a solicitat anularea titlului de proprietate al autorului comun, actiuni care initial au facut obiectul a doua dosare diferite.
Prima actiune, in contradictoriu cu A si comisia judeteana, motivata identic cu cea promovata anterior de B, reconstituirea dreptului de proprietate pt. suprafata X desi A nu era indreptatit ( alt amplasament).
A doua actiune vizand anularea partiala a t.p. emis in favoarea autorului comun C, in contradictoriu cu A, B, comisia judeteana, motivata de faptul ca terenul asupra caruia s-a reconstituit dreptul de proprietate in favoarea lui A se regaseste si in t.p. al autorului comun (dubla reconstituire pe acelasi amplasament).
Anterior acestor actiuni initiate de comisia locala, instanta, urmare a unei actiuni promovata de A, anulase t.p. emis in favoarea autorului comun intrucat acesta a fost gresit intocmit (parte din terenul de pe t.p. al lui C se suprapune peste terenul de pe t.p. al lui A iar asupra unei parti de teren, evidentiata in registrul agricol din 1955, nu s-a reconstituit dreptul de proprietate), cu obligarea comisiei locale la o noua punere in posesie a lui C si a comisiei judetene la eliberarea unui nou t.p.
B, parte in al doilea dosar, formuleaza reconventionala, solicitand anularea partiala a t.p. al lui A, invocand aceleasi motive pe care le-a invocat si in actiunea anterioara, respinsa, motive invocate si de comisia locala (faptul ca lui A i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata X, desi acesta nu era indreptatit, amplasament gresit).
Instanta de fond conexeaza cele doua cereri.
A invoca exceptia autoritatii de lucru judecat in ce priveste cererea de anulare a t.p. emis in favoarea sa si mentinut prin hotarare intrata in puterea lucrului judecat, si exceptia lipsei de obiect in ce priveste capatul de cerere prin care comisia locala a solicitat anularea t.p. emis in favoarea autorului comun.
Instanta de fond admite cele doua exceptii si, pe cale de consecinta, respinge actiunea comisiei locale precum si cererea reconventionala.
B declara recurs, instanta il admite si trimite cauza spre rejudecare.
Cam ce-ar fi de facut?

Nobody?

Scrie-ne motivatia instantei de recurs! Intotdeauna se dau recomandari judecatorilor de fond de catre instanta de recurs. In mod normal trebuia emis un singur titlu si atat; pe numele mostenitorilor indreptatiti, urmand ca acestia sa procedeze potrivit dreptului comun. Daca atat A cat si B au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate atunci comisia trebuia sa emita un singur titlu pe numele lui C iar la rubrica mostenitori A si B.
E foarte greu sa primesti un raspuns cand nu ai dosarul in fata. Tu il ai si poti citi.
Indiferent de ce solutii ai intr-un final trebuie sa ajungi la cel corect.UN SINGUR TITLU PENTRU CEI CARE AU FORMULAT CERERE TITULAR fiind C si constatarea nulitatii absolute a celuilalt titlu.
Titlurile se emit pe numele mortilor.
O seara buna.

Da, e un punct de vedere corect, in anumite circumstante.
In cazul de fata lucrurile stau cam in felul urmator:
- lui A si B li s-a reconstituit dreptul de proprietate, fiind repusi in posesie cu suprafetele a si b+x si eliberandu-li-se si titluri de proprietate pentru suprafetele respective, terenuri primite ca zestre de la parintii lor in perioada 1955 - 1963.
- in suprafata a, asupra careia s-a restabilit dreptul de proprietate a lui A, este inclusa o suprafata x ce se regasea, asa cum am precizat anterior si in titlul de proprietate emis in favoarea lui B
- in registrul agricol al anilor 55-63 a fost scazuta de pe rolul autorului comun suprafata a (data ca zestre lui A in care este inclusa si suprafata x) si suprafata b (data ca zestre lui B, nefiind scazuta in favoarea lui B suprafata x).
De-acum urmeaza tot circul, prezentat mai mult sau mai putin deliat in postarile anterioare.
Ar mai fi un aspect legat de prevederile legii 1/2000 art.2 pct.2
" Drepturile dobândite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinþe de proprietate, proces-verbal de punere în posesie sau titlu de proprietate, rãmân valabile fãrã nici o altã confirmare".
Plecand de la cele anterior expuse, era admisibila cererea de recurs a lui B, in contextul in care deja fondul dreptului disputat intre parti fusese solutionat irevocabil, instanta statuand si faptul ca titlul de proprietate al lui B a fost emis cu respectarea disp. legale?

? ? ?

autoritate de lucru judecat exista atunci cand exista cumulativ identitate de:
- obiect = pretentia formulata, respectiv folosul urmarit de reclamant prin introducerea actiunii precum si dreptul subiectiv care se refera la obiectul matreial pretins;
- cauza= "temeiul de drept al pretentiei" iar "mijloacele de sustinere" sunt pricina cauzei cu infatisarile ei deosebite care lamuresc/dovedesc cauza, mai bine zisidentitatea de cauza implica existenta unei identitati de fapte si de reguli de drept aplicabil acestor fapte;
- persoane= potrivit art 1201 Cod civ. "intre aceleasi parti si in aceeasi calitate"

No coment!

Acþiune în revendicare. Excepþia autoritãþii lucrului judecat
Cuprins pe materii : Drept civil. Acþiune în revendicare. Excepþia autoritãþii lucrului judecat
Index alfabetic : Drept civil
- autoritatea lucrului judecat
C.civ., art. 1201

Principiul puterii lucrului judecat, rezultând din art. 1201 C.civ., împiedicã nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaºi obiect, aceeaºi cauzã ºi purtat între aceleaºi pãrþi, chiar cu poziþia procesualã inversatã, ci ºi contrazicerile dintre douã hotãrâri judecãtoreºti, în sensul cã drepturile recunoscute unei pãrþi printr-o hotãrâre definitivã sã nu fie contrazise printr-o altã hotãrâre posterioarã, pronunþatã într-un alt proces.

Pentru a exista identitate de obiect între douã acþiuni, nu este nevoie ca obiectul sã fie formulat în ambele în acelaºi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acþiuni sã rezulte cã scopul final urmãrit este acelaºi în ambele acþiuni.

I.C.C.J., secþia civilã ºi de proprietate intelectualã, decizia nr. 4525 din 30 mai 2005

La 16.10.2003, P.V. a chemat în judecatã pe pârâta P.T. pentru a fi obligatã sã-i lase în deplinã ºi paºnicã proprietate terenul înscris în C.F. nr.149 Tãuþii de Sus, cu rectificarea cãrþii funciare, prin înscrierea dreptului de proprietate al reclamantului.

În motivarea cererii, s-a arãtat cã pârâta ocupã fãrã drept terenul, care a aparþinut pãrinþilor reclamantului.

Acþiunea a fost respinsã prin sentinþa civilã nr.6503 din 27.11.2003 a Judecãtoriei Baia Mare, care a reþinut autoritatea lucrului judecat faþã de sentinþa civilã nr.6609 din 02.10.2002, prin care s-a constatat cã pârâta a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune ºi s-a dispus intabularea dreptului ei de proprietate în cartea funciarã. Sentinþa a fost menþinutã prin respingerea apelului ºi recursului declarate de reclamant.

Apelul declarat de reclamant a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Cluj, Secþia civilã, prin decizia nr. 591 din 11.03.2004.

Reclamantul a declarat recurs împotriva deciziei pronunþate în apel, cerând casarea ei ºi admiterea acþiunii sale de revendicare.

Recursul reclamantului este nefondat.

Prin sentinþa civilã nr.6609 din 02.10.2002 a Judecãtoriei Baia Mare s-a constatat cã pârâta din prezentul litigiu - reclamanta în cauza evocatã - a dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaþã de 142 mp, ºi s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în cartea funciarã.

Pârât în litigiu amintit, reclamantul-recurent din prezent, dupã rãmânerea irevocabilã a sentinþei civile nr. 6609/2002, a introdus prezenta acþiune în revendicare împotriva pârâtei.

Autoritatea lucrului judecat, excepþie reglementatã în art.1201 C.civ., are la bazã regula cã o acþiune nu poate fi judecatã decât o singurã datã ºi cã o constatare fãcutã printr-o hotãrâre judecãtoreascã definitivã nu trebuie sã fie contrazisã printr-o altã hotãrâre.

Principiul puterii lucrului judecat împiedicã nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, având acelaºi obiect, aceeaºi cauzã ºi purtat între aceleaºi pãrþi, chiar cu poziþia procesualã inversatã, ci ºi contrazicerile dintre douã hotãrâri judecãtoreºti, în sensul cã drepturile recunoscute unei pãrþi printr-o hotãrâre definitivã sã nu fie contrazise printr-o altã hotãrâre posterioarã, pronunþatã într-un alt proces.

Pentru a exista identitate de obiect între douã acþiuni, nu este nevoie ca obiectul sã fie formulat în ambele în acelaºi mod, ci este suficient ca din cuprinsul acelor acþiuni sã rezulte cã scopul final urmãrit este acelaºi în ambele acþiuni.

Recursul a fost respins ca nefondat