Cu privire la derogarile de la regimul nulitatilor absolute la care am facut referire fac precizarea ca la donatii ma gandeam intr-adevar la art. 1167 al 3 Cod civil iar cand am pomenit de Legea 10 ma gandeam ca se deroga de la caracterul imprescriptibil al actiunii (deci nu e vorba de posibilitatea confirmarii exprese).

Vezi ca la donatii derogarea de care vorbesti este valabila numai in cazul in care donatorul este mort.
In schimb nulitatea este absoluta in mod imperativ in cazul in care donatorul este viu in momentul in care este atacat actul respectiv, conform art. 1168.

"Cand am spus ca trebuie sa se aplice legea speciala m-am referit la Codul de proc. penala, care din cate stiu e considerat lege speciala fata de Codul de procedura civila. Deci nu ar trebui sa se mai aplice principiul disponibilitatii ci art. 245 Cod proc. penala, care dupa parerea mea suna destul de imperativ"

- eu cand am mai auzit de chestia asta - am ras, dar vad ca mai intalnesc pe cineva care imi spune acelasi lucru. Totusi, cred ca nimic nu ma poate determina sa cred asa ceva. De unde pana unde? Sunt doua legi generale si atat.

Ce facem cu aceast principiu al disponibilitatii?

Nu vad nici un motiv pentru care s ar putea deroga. Si in ce hal...adica partea sa nu poata tranzactiona...cam asta iti era ideea, nu? Si care ar fi partile acestui proces? cum se dovedeste interesul in sens procesual? Ca nu e moral? Si nulitatea apara interese generale, insa cu toate acestea nu oricine poate solicita constatarea nulitatii absolute a unui act ci numai cel care dovedeste un interes procesual. Asta cu toate ca din punct de vedere material, al regimului nulitatii absolute se spune ca oricine poate invoca nulitatea absoluta.

Ce facem in situatia in care se pronunta o hotarare de condamnare pentru fals in urmatoarea situatie: un debitor isi plateste datoria catre creditorul sau si uita sa ia chitanta ca sa aiba o dovada a platii; din cauza asta se pune si falsifica o chitanta, isi produce singur chitanta? Sunt doua teorii in materie: una materiala, alta intelectuala. Prima convine procurorului care solicita condamnarea pentru fals, fiind intrunite conditiile de tipicitate ale falsului, iar a doua spune ca nu e fals...in fine.

Ce faci in situatia asta, cand practic creditorul se razgandeste sau pur si simplu "confirma" chitanta respectiva?

Chiar daca procurorul ar porni actiunea civila in toate cazurile, macar partile au dreptul sa tranzactioneze in procesul civil. Doar nu vrei sa spui ca asa ceva nu s ar putea: partile sa si faca chitanta din nou.

Raspunderea penala intervine...restul nu conteaza. Daca partile sunt de acord cu acea chitanta sunt. Tertii in masura in care ar fi prejudiciati...pot face orice. Ei oricum sunt liberi.

Ceva este in neregula cu incalcarea principiului disponibilitatii intr un asemenea caz. Totul e brutal.

Si totusi avem de a face cu majori. Chiar si minorii pot renunta la judecata. Aici la tine...nu ar putea, majori fiind cei din speta. Ceea ce este absurd. De unde stim daca pot sau nu? unde scrie?

nu ştiţi, s-au facut repartiţiile?

Maine, din cate am inteles.

da, a fost azi repartitia.
se va afisa maine, in plenul CSM

Vreau sa te intreb si eu din ce carti ai invatat pt admitere si mai ales pentru testeul de logica ma intereseaza. Si eu vreau sa incerc sa dau si nu stiu de unde sa incep...Multumesc anticipat. Mult noroc pe viitor!

La cei cu 5 ani vechime nu e cu test de logica

deci...deloc logica...nu incepi cu logica. e clara treaba, nu?

Testele grila ale Mihaelei Ciobanu - editia din 2008 sunt bune pentru examenul de magistratura? Voi ce carti de grile mai folositi?