Tertul dobanditor nu este fideiusor dar el poate sa invoce beneficiul de discutiune daca in patrimoniul debitorului exista bunuri ipotecate pt aceiasi creanta. Statescu&Barsan, efectele ipotecii

statescu barsan zic faptul ca poate invoca o aparare similara beneficiului de discutiune, dar nu beneficiul de discutiune. de aici confuzia...

"o exceptie similara beneficiului de discutie al fidejusorului" zice in Statescu...formularea asta m-a derutat...

Ref la fidejusor si la tertul dobanditor al unui imobil ipotecat, in "Statescu & Barsan" se fac doua referiri, prin formulari care coroborate pot intr-adevar crea confuzie:
- 1) "Nu mai putin, obligatia fidejusorului este o obligatie accesorie, subsidiara. De aici decurge posibilitatea pentru acesta de a invoca unele exceptii privind urmarirea initiata de creditor, dintre care doua sunt caracteristice pentru fidejusiune: beneficiul de discutie si beneficiul de diviziune."
- 2) "El (tertul dobanditor al imobilului ipotecat) poate de asemenea opune o exceptie similara beneficiului de discutie al fidejusorului, daca au mai ramas alte imobile ipotecate, pentru aceeasi datorie in patrimoniul debitorului principal."

Afirmandu-se intr-o prima faza ca beneficiul de discutie este caracteristic fidejusorului, iar ulterior ca tertul dobanditor al imobilului ipotecat poate invoca doar o exceptie similara (si nu insusi beneficiul de discutie), indirect ar rezulta ca beneficiul de discutie ii apartine exclusiv fidejusorului. Ceea ce nu corespunde insa realitatii.

Ca regula, creditorul unei obligatii, este indreptatit a pretinde de la debitorul sau, executarea intocmai a prestatiei promise (art. 1073 C.civ.), fara ca debitorul sa se poate sustrage in vreun fel de la executarea obligatiei.
In cazul fidejusiunii, sa presupunem ca A il imprumuta pe B cu o suma de bani, iar creanta este garantata in principal de insusi debitorul ei - B, iar in subsidiar de C - fidejusor al lui B.
C este debitor al lui A in ceea ce priveste obligatia accesorie de garantie, si ar urma deci ca A i-ar putea pretinde lui C (conform regulii - art. 1073 C.civ.) sa-si indeplineasca obligatia accesorie de garantie, in cazul in care B nu-si executa obligatia principala asumata fata de A, fara ca C sa se poata opune. Numai ca in cazul particular al fidejusiunii, legea (art. 1662 C.civ.) ii ofera lui C posibilitatea de a ridica in fata lui A o exceptie de la regula (art. 1073 C.civ.). Aceasta exceptie prevazuta - intre altele - de art. 1662 C.civ., este numita de doctrina "beneficiu de discutie".
Asa cum se stie, orice exceptie trebuie prevazuta expres de lege si ea este de stricta interpretare. Si beneficiul de discutie, poate fi invocat deci numai acolo unde este prevazut expres de lege.
In ceea ce-l priveste pe tertul dobanditor al imobilului ipotecat, conform regulii generale (art. 1073 C.civ.), creditorul ar urma sa poata pretinde urmarirea fara restrictii a imobilului ipotecat, de indata ce debitorul principal nu isi onoreaza obligatia. Numai ca si in acest caz, legea (art. 1794 C.civ.) prevede aceeasi exceptie, cea a beneficiului de discutie:
"Cu toate acestea, detentorul care nu este personal obligat pentru creanta ipotecara a creditorului, poate sa se opuna la vanzarea imobilului ipotecat ce i-a fost transmis, daca au mai ramas alte imobile ipotecate pentru aceasta datorie in posesiunea principalului sau principalilor debitori, si poate sa ceara discutia prealabila dupa forma regulata la titlul Despre cautionament. In timpul acestei discutii se va opri vanzarea imobilului ipotecat."
In textul legal de mai sus, trimiterea la cautionament (fidejusiune TITLUL XIV C.civ.), nu semnifica faptul ca exceptia de la art. 1794 ar fi doar una asemanatoare, similara celei de la art. 1662. In fapt este vorba despre una si aceeasi exceptie - cea a beneficiului de discutie - , trimiterea la textul precedent facandu-se doar din considerente de tehnica legislativa (economie de exprimare), pentru a nu se relua toate regulile care guverneaza aplicarea beneficiului de discutie.
Beneficiul de discutie este asadar o exceptie (de la regula executarii neconditionate a obligatiilor) pe care legea o ofera in egala masura atat fidejusorului cat si tertului dobanditor al imobilului ipotecat. Desi probabil ca in formularea din lucrarea mai sus citata era loc si de mai bine, atata timp cat in lege lucrurile sunt limpezi, cred ca cel putin in acest caz, nu putem decat sa ne inclinam in fata celor de la INM.