Pentru salariat, contractual invidual de munca este foarte important, acesta beneficiind de anumite drepturi dar si obligatii, datorita incheierii unui asemenea contract special. De asemenea, prin acest contract salariatul este protejat in cazul desfacerii acestuia. Prin contractual individual de munca se stabilesc clauze precise si clare, care ajuta angajatul sa isi execute mai bine obligatiile de serviciu si il protejeaza pe acesta de eventualele abuzuri ale angajatorului.

Pentru angajator, contractual individual de munca este cel putin la fel de important. Faptul ca legea stabileste clar ca salariatul este la dispozitia si in subordinea sa este intarit de existenta contractului de munca.
Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (Codul Muncii) reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.

Potrivit Codului Muncii „contractul individual de munca este contractul in temeiul caruia o persoana fizica, denumita salariat, se obliga sa presteze munca pentru si sub autoritatea unui angajator, persoana fizica sau juridica, in schimbul unei remuneratii denumite salariu”.

Elementele esentiale ale Contractului Individual de Munca sunt partile (subiectele), felul muncii si locul muncii.

Elementele specifice contractului individual de munca sunt:
- incheierea lui se face in baza consimtamantului partilor, in forma scrisa, in limba romana;
- obligativitatea incheierii contractului de munca ii revine angajatorului („angajatorul este orice persoana fizica sau juridica ce poate, potrivit legii, sa angajeze forta de munca pe baza de contract individual de munca”);
- prestarea unei anumite munci, precum si retribuirea muncii prestate potrivit legii si concilierii partilor;
- incheierea contractului de munca pe durata nedeterminata, si prin exceptie pe durata determinata, in conditiile expres prevazute de lege ;
- raporturile de subordonare juridica dintre angajat si angajator.

Trasaturile caracteristice contractului individual de munca sunt:
- contract numit, este reglementat prin norme de drept ale muncii;
- este guvernat de principiul libertatii de vointa, cu respectarea normelor imperative ale legii;
- nu poate avea decat doua parti: salariatul si angajatorul (pluralitatea de subiecte este exclusa (activa sau pasiva);
- obligatia salariatului este de a face (a munci), trebuie executata in natura (prin munca), neputand fi niciodata preschimbata in dezdaunari (ex: salariatul sa-i ofere angajatorului, in locul muncii, o anumita valoare materiala);
- are un caracater bilateral (sinalagmatic), da nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti, cauza obligatiei uneia dintre ele constituind-o executarea obligatiei celeilalte;
- este un contract cu titlu oneros, partile obtin reciproc o contraprestatie, in schimbul aceleia pe care s-au obligat sa o efectueze;
- are un caracter comutativ, atat prestatia salariatului cat si cea a angajatorului sunt cunoscute de la inceput, din momentul incheierii contractului;
- se incheie intuitu personae, se iau in consideratie atat calitatile persoanei care urmeaza a presta munca si respectiv conditiile pe care le ofera angajatorul; salariatul nu-si poate indeplini obligatiile contractuale prin intermediul sau cu ajutorul altei persoane, nu poate transmite aceste obligatii prin mostenire, iar eroarea asupra persoanei constituie viciu de consimtamant, ceea ce conduce la anulabilitatea contractului.