Ca efect al luarii la cunostinta nu ii este opozabil.
ca efect al avizarii nu ii este opozabil.
Daca eu inchei un contract cu vasilica si vin la tine, avocat, sa-mi avizezi, iti este tie opozabil?? Eu zic ca nu. :)

Ca urmare a acceptarii? Ca urmare C acceptarii devine parte si contractul ii este opozabil fiindca C este parte.

Inrest sunt de acord.




Zic ca obligatia principala este a lui B si anume de a plati pretul. Obligatia lui C, ca si garantia, in general, e accesorie.
B nu ii poate cere lui A sa execute garantia, daca A nu vrea sa execute garantia.
Prin urmare, daca il chem in judecata pe C, pentru executarea garantiei, nu pot, in cadrul acelui proces, sa-l chem in garantie pe B. Este oare B obligat sa garanteze pe A ca C isi va indeplini obligatia de a plati garantia? :)

Personal, nu cred ca este un act autentificat, dar daca este, un act autentic care atesta o creanta este titlu executor.


@Fuji. Daca executorul a tinut banii intr-un cont cu dobanda si a incasat dobanda, este imbogatire fara justa cauza N-are temei sa isi insuseasca dobanda. Nu sunt banii lui, ii tine pentru altul (e detentor precar). Proprietarul este cel care trebuie sa culeaga fructele (in cazul nostru dobanda)

@ Fuji.
Mai asteapta un pic, si am sa-ti trimit poze de la executarea silita.
Dan cred ca o sa le vezi in media, ca o sa chem la executare tot.
Ziare, radiouri, televiziuni, politie, badigarzi, salvare, pompieri, tot tacamul.

Si o sa trimit si invitatii tuturor colegilor, ca la nunta, sa ia parte la spectacol.

Si o instiintare Guvernului, ca sa vina si sa profite de eveniment, si sa zica ca uite, proverbul cu corbul s-a dovedit ca nu ma e aplicabil, traiasca lupta anti-coruptie

eu ma refeream la o actiune de executare in natura a obligatiei(ceea ce e intotdeauna posibil pt ca e vorba de o suma de bani) in care judecatorul sa-l oblige in acest sens pe B.de ce n-a venit nimeni cu solutia asta?e cea mai la-ndemana.

a fost solutia, vezi supra...

DA,EU AM DAT-O!DESPRE EA M-AI INTREBAT!

Cineva a intrebat ce cauta executorul in toata treaba asta.
Raspunsul este ca A a crezut ca poate constitui o garantie pe o suma de bani prin consemnarea de catre B a sumei in contul unui executor.
Mai exact, A s-a gandit ca nu ar avea rost sa deschida si el un cont de garantii daca suma ar putea fi consemnata in contul unui tert (executorul).
Cu executorul s-a vorbit telefon, a fost de acord fara sa spuna ca atr avea pretentii financiare.
A si B au crezut ca nu are pretentii tocmai pentru ca va ramane cu dobanda pe bani.
Ulterior C a explicat ca nu se da dobanda pe banii depusi in contul de consemnari.
Evident ca banii au fost folositi fara sa existe preocuparea ca in orice moment ar fi cerut A sa i se vireze banii, suma sa existe in cont.

Mai adaug si ca "garantia" nu a fost inscrisa in Arhiva Electronica.
Eu trebuie sa rezolv problema dar nu am nici un amestec in actele care au fost facute de A, B si C.
M-ar interesa insa parerea voastra si cu privire la legalitatea unei astfel de "garantii".
Eu am dubii in privinta ei.

Mie mi se pare evidenta anormalitatea unei astfel de "garantii"
C adica executorul tr. sa vireze banii consemnati imediat, fara discutii. Altfel, vei fi nevoita sa faci scaaaandal peste tot , inclusiv la Corpul ex.jud+ actionarea in instanta. Explica-i putin si de abuz in serviciu, ex. jud. nefiind competent sa constituie garantii contractuale in contul de consemnari.

Este ABSURD ce pretinde executorul ala. Este in interesul lui sa rezolvati problema AMIABIL fara agitatie in sistem.

Am sunat si eu mai multi executori sa-i intreb daca au auzit despre o astfel de "garantie" si mi-au spus ca nu au auzit.
Pe recipisa de consemnare scrie ca banii au fost consemnati de B.
M-a intrebat cineva mai sus si am uitat sa raspund.

garantia e valabila numai ca nu ofera dreptul de urmarire si preferinta(dar asta n-ar fi o problema).impotriva executorului se poate intenta o actiune in imbogatire fara justa cauza(daca nu merge pe temei contractual) faptul consemnarii sumei in contul executorului putand fi dovedit prin orice mijloc de proba.

Consider ca respectivul act aditional, ca si instrumentum, inglobeaza doua acte juridice , in sensul de negotium, si anume, pe de o parte, un contract de garantie incheiat intre A si B, in care C nu este parte, si , pe de alta parte, o stipulatie pentru altul, act juridic prin care B, in calitate de Stipulant, dispune ca C, in calitate de Promitent, sa execute o obligatie in folosul lui A, in calitate de Tert beneficiar. Avizarea contractului de catre C are semnificatia acordului acestuia de a vira suma constituita ca garantie, la cererea lui A. Deci, fiind o stipulatie pentru altul i se aplica regulile specifice, adica dreptul la respectiva suma de bani, constituita ca garantie, se naste direct in patrimoniul lui A, dar numai la implinirea conditiei suspensive a neplatii obligatiei principale de catre B. Pana la implinirea acestei conditii nici C nu este obligat sa efectueze prestatia asumata. Asadar, A, tert beneficiar, se poate indrepta direct impotriva lui C, pentru executarea obligatiei cu daune-interese.

Raporturile intre B, stipulant , si A, tert beneficiar se rezolva dupa regulile aplicabile raportului juridic in care au calitate de parti, respectiv contractul initial de furnizare de marfuri si actul ulterior de infiintare a unei garantii. Fiind vorba de un certificat de depozit, zic eu, intra sub incidenta art. 6 lit. c din Titlul VI al L 99/1999. Astfel, A are dreptul de a opta intre a cere executarea obligatiei principale sau de a trece la executarea garantiei. Daca A se indreapta impotriva lui B, solicitand executarea garantiei, B il poate chema in garantie pe C, caruia ii incumba, in ultima instanta aceasta obligatie fata de A, fiind indeplinita conditia suspensiva de care vorbeam.

Nu stiu cat de buna poate fi in practica ipoteza mea , dar mi se pare cea mai viabila.

Extras din L 188/2000 privind ex. judecatoresti
ART. 7
Executorul judecatoresc are urmatoarele atributii:
a) punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
b) notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;
c) comunicarea actelor de procedura;
d) recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante;
e) aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca;
f) constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila;
g) intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Codului de procedura civila;
h) intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor, dupa caz;
i) orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui.

ART. 53
(1) Refuzul executorului judecatoresc de a indeplini un act sau de a efectua o executare silita se motiveaza, daca partile staruie in cererea de indeplinire a actului, in termen de cel mult 5 zile de la data refuzului.
(2) In cazul refuzului nejustificat de intocmire a unui act partea interesata poate introduce plangere in termen de 5 zile de la data la care a luat cunostinta de acest refuz la judecatoria in a carei raza teritoriala isi are sediul biroul executorului judecatoresc.
(3) Judecarea plangerii se face cu citarea partilor. In cazul admiterii plangerii instanta indica in hotarare modul in care trebuie intocmit actul.
(4) Hotararea judecatoriei este supusa recursului.
(5) Executorul judecatoresc este obligat sa se conformeze hotararii judecatoresti ramase irevocabile.

ART. 56
In cazul indeplinirii atributiilor prevazute la art. 7 lit. d) raporturile dintre executorul judecatoresc si client sunt supuse, prin asemanare, regulilor mandatului. Remiterea de catre client a inscrisului original constatator al creantei constituie mandat de incasare a acesteia.

Deci, eu nu prea vad pe ex.jud. competent sa constituie garantii in contul de consemnare. Cu foarte mare indulgenta, s-ar putea merge pe art.7 litera d (recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante)
Dar , hai sa facem abstractie de ce trebuie sau nu trebuie sa faca executorul.El a avizat un act aditional ( sa zicem ca prin aceasta a participat la o intelegere de rezolvare amiabila a unui viitor litigiu intre A si B prin constituirea unei garantii) .Deci, a luat cunostinta si a avizat consemnarea unei sume (ca garantie) in contul lui de executor.
Conform acelui act aditional avizat si a recipisei de consemnare, eu zic ca A sa-i solicite in scris eliberarea sumelor de bani. (Eventual notificare prin executor) In adresa, A sa-i precizeze lui C ca in cazul nevirarii banilor ori in lipsa unui raspuns scris in termen de 48 ore, A il va considera refuz de plata, si va proceda conform prevederilor legale.
Daca C nu raspunde ori transmite in scris refuzul lui , ai putea avea la dispozitie;
1) O plangere intemeiata pe art 53 din L 188/2000 Refuzul nejustificat al executorului judecatoresc de a indeplini un act&...&....( Ar fi ceva nou in peisajul juridic al instantei si, poate, ai noroc-procedura fiind mai rapida si fara prea mari costuri)
2) O actiune intemeiata pe imbogatirea fara just temei impotriva ex. Jud.

S-a rezolvat.

Multumesc tuturor, sunteti colegi foarte buni!

Ce i-ai facut ????
L-ai "vrajit" adica strans cu usa ? AMIABIL ??

A inteles ca nu se pot constitui astfel de "garantii".
Eu insa tot n-am inteles de ce nu se dau dobanzi pe sumele consemnate in astfel de conturi.
Care-i temeiul legal?

In mod normal, dobanzile apartin titularului contului.
In cazul garantiilor constituite in conturi bancare, titularul contului negociaza cu banca (de la caz la caz )dobanda aferenta.
Prin contract partile negociaza nivelul dobanzii si daca apartin cuiva sau cui i se cuvin.
In lipsa unui contract, este mai greu de stabilit altfel decat cum rezulta din "aparente"-adica titularul contului este "proprietarul" banilor din contul lui si beneficiaza (eventual ) de dobanda stabilita de banca pentru respectivul tip de cont. Probabil, la limita, s-ar putea merge pe dobanda legala(comerciala sau civila, dupa cum "garantia" este accesorie unui contract comercial sau civil)
PAREREA MEA !