In luna ianuarie anul trecut un procuror DIICOT incepe urmarirea penala impotriva a doi invinuti pentru o serie intreaga de fapte numite in articole din diverse legi care in limbaj obisnuit ar insuma infractiunile de constituire de grup infractional organizat, spart banci prin sistem informatic si raspandire de pornografie cu minori. In cadrul urmaririi penale se efectueaza si interceptarea convorbirilor telefonice, verificarea conturilor bancare, urmarirea cu agent sub acoperire (filaj), interceptarea traficului informational. Toate acestea se fac pana la sfasitul lui februarie si din ele nu reiese nici una dintre faptele presupuse.
Dupa 4 luni si anume in iunie, procurorul emite ordonanta de SUP pe art.10 lit b pe care o transmite unuia dintre cei doi invinuti, celalalt neprimind-o niciodata deoarece adresa sa era scrisa gresit (alta localitate). Nici unul dintre invinuti nu a cunoscut niciodata ca a fost invinut in respectivul dosar in cursul urmaririi, nu au fost audiati, nu au fost instiintati, cel caruia i s-a trimis ordonanta a aflat ca a fost pus si apoi scos de sub urmarire penala cu ocazia primirii in posta a ordonantei procurorului, prin care era si anuntat ca a fost interceptat , urmarit etc.
Merge la DIICOT sa ceara relatii despre acest dosar si i se spune ca nu ii pot fi date fiind secrete. Nu se plange impotriva ordonantei, nestiind la acel moment ca in cazul SUP o poate face.
O luna mai tarziu, acelasi invinuit ce primise ordonanta (femeie), avand pe rol un proces civil privind incredintare minor, se trezeste in acest dosar civil cu inscrisuri din dosarul de la DIICOT constand intr-un proces verbal de perchezitie intocmit de BCCO al unui hard-disk predat acolo de partea ce i se opune in procesul civil (fost concubin) si de care la momentul la care acesta a predat hard-disk-ul era despartita in fapt de 6 luni. Mentionez ca in cadul urmaririi penale NU s-au facut perchezitii in sistemele informatice ale invinuitilor. Adresandu-se BCCO acestia au indrumat-o spre DIICOT, care i-au spus ca nu ii pot pune la dispozitie dosarul de urmarire penala, acesta fiind secret si nici identitatea denuntatorului pentru a se putea plange de denunt calomnios, acesta fiind secret de asemenea.
Un an mai tarziu, in cadrul aceluiasi proces de incredintare minori, aflat in faza de recurs, aceeasi parte (fostul concubin al invinuitei) in calitate de recurent depune un alt proces verbal de predare-primire a hard-diskului intocmit de BCCO care ii atesta calitatea de denuntator in cauza deoarece stipuleaza in clar ca acesta a predat hard-diskul lui de acasa fara sa il cheme nimeni, reclamand ca a descoperit pe el programe ce ar putea fi folosite la comiterea de infractiuni instalate acolo de fosta concubina si cerand ca acesta sa fie cercetat.

Intre timp invinuita cu procesul de incredintare, isi aminteste ca denuntatorul este ruda prin alianta cu un ofiter SRI (institutia care face in fapt la cererea DIICOT interceptarile) in fapt fratele denuntatorului este cumnat cu acesta si au legaturi foarte stranse. Iar fratele denuntatorului apare ca martor in procesul verbal de perchezitie intocmit de BCCO. De asemenea remarca si ca in acelasi proces verbal, inspectorul de politie face mai multe afirmatii false cum ar fi ca ar fi gasit pe acel HD un fisier reprezentand kitul de instalare al unui program numit VNC despre el care afirma "cu ajutorul caruia se poate realiza o monitorizare in timp real a vulnerabilitatilor sistemelor informatice de securitate bancare". Programul la care face referire nu are nicio legatura cu acest lucru, fiind un program de administrare la distanta a calculatoarelor, ce presupune acces fizic al celui ce il instaleaza la calculatorul de administrat (deci nu il poate instala un tert la o banca). Nicaieri nu se specifica al cui este HD-ul si cine a instalat programul despre care se spune ca face ce nu face, pe acesta. Din cauza faptului ca inscrisuri din acest dosar au aparul in cel civil ca probe privind imoralitatea invinuitei,( desi acesteia nu i s-a adus niciodata la cunostinta invinuirea si nici materialul probator ci doar ordonanta cu SUP) cat si legatura de rudenie a celui ce se presupune ca a facut interceptarile cu deuntatorul care de altfel a avut si interesele din procesul civil, banuiala noastra este ca denuntatorul a fost sfatuit de ruda sa din SRI sa procedeze in acest fel, aceasta acordandu-i si spijin, atat prin a-l invata cum si cui sa faca denuntul calomnios cat si efectiv prin convingerea ofiterului BCCO sa afime lucruri nereale ce au constituit apoi unul dintre indiciile din cadul urmaririi penale.
Merita spus si ca deoarece conform legii ca sa fie cercetati de DIICOT si nu pe dreptul comun trebuiau sa fie minim trei persoane constituite in grup infractional, in ordonanta procurorului se mentioneaza ca in grupul despre care a sesizat BCCO ar mai fi fost doua alte persoane care au ramas negasite si neidentificate vreodata (pe scurt le-au pus din burta ca sa poata cerceta cauza ei si nu altcineva).
In zilele noastre, cel de-al doilea invinuit afla de la primul de existenta acestei urmariri si a ordonantei si asa mai departe si doreste sa vada dosarul ceea ce i se accepta teoretic, urmand sa se deplaseze la DIICOT si sa faca o cerere in acest sens. El ar dori sa faca si copii ale probelor impotriva sa din dosar cat si sa se planga impotriva ordonantei procurorului care a dispus SUP cu art.10 lit.b cand, de fapt, ar fi trebuit sa o faca cu art.10 lit.a deoarece faptele acestora efectiv nu au existat niciodata.Se poate ridica exceptia de tardivitate avand in vedere ca el poate dovedi ca adresa atribuita lui in ordonanta este gresita si ca in fapt nu a primit-o niciodata?
De asemenea vrea sa stie cum si unde se poate plange impotriva abuzurilor in serviciu facute de BCCO si DIICOT si daca legatura de rudenie al denuntatorului calomnios coroborata cu abuzurile variate la care a fost supus din partea acestor institutii sunt motive suficiente pentru a face si o plangere la DNA.
Si, in general, ce ar putea face ca raspuns la toata acesta situatie in care i s-au incalcat grav mai multe drepturi.

Infractiunile informatice sunt de competenta DIICOT, indiferent daca sunt comise de grupuri organizate sau autori singulari.
Ce importanta au avut probele depuse de fostul concubin in motivarea instantei ce a solutionat incredintarea minorului ?
Ca sa incepi un razboi cu sistemul iti trebuie nervi si o gramada de bani, iar sansele de reusita sunt minime.Poti incepe cu o sesizare la CSM impotriva procurorului care a instrumentat cazul...gandeste-te bine inainte.