@sebi77 & actor
Sa ne lamurim:
- completele formate dintr-un singur judecator reprezinta o instanta de judecata. Pentru ele, in lege, se foseste termenul de "instanta".
- judecatorul unic care solutioneaza propunerea de arestare este denumit de lege "judecatorul", nu "instanta", si el solutioneaza propunerea, nu o judeca.
E o diferenta, nu crezi/credeti?

@sebi77 & actor
Sa ne lamurim:
- completele formate dintr-un singur judecator reprezinta o instanta de judecata. Pentru ele, in lege, se foseste termenul de "instanta".
- judecatorul unic care solutioneaza propunerea de arestare este denumit de lege "judecatorul", nu "instanta", si el solutioneaza propunerea, nu o judeca.
E o diferenta, nu crezi/credeti?

@sebi77 & actor
Sa ne lamurim:
- completele formate dintr-un singur judecator reprezinta o instanta de judecata. Pentru ele, in lege, se foseste termenul de "instanta".
- judecatorul unic care solutioneaza propunerea de arestare este denumit de lege "judecatorul", nu "instanta", si el solutioneaza propunerea, nu o judeca.
E o diferenta, nu crezi/credeti?

Imi cer scuze pt. mesajele multiple, insa imi da eroare cand trimit un mesaj.

Ba da, credem.
Instanta poate fi alcatuita dintr-un singur judectaor ( si formeaza ceea ce se numeste un "complet unic"), in timp ce judecatorul, chiar daca este singur, nu alcatuieste un "complet" in sensul legii.
Completul este cel sesizat cu fondul unei cauze, ma insel?
In timp ce in cadrul arestarii preventive nu se dezbate un fond al cauzei, ci eventual doar un fond al propunerii de arestare preventiva.
Chestiune de nuanta, dar importanta pentru efectele juridice care se nasc.

Pe ce se bazeaza afirmatia "completul este cel sesizat cu fondul unei cauze"?
Si as fi curios sa aflu diferentele efective dintre judecator si instanta. Care ar fi acele efecte juridice diferite care se nasc?
Distinctia asta am auzit-o la Mateut si, desigur, la cei care au facut cu el si au preluat-o.
Personal, cred ca e vorba doar de o necorelare a dispozitiilor, dpdv lingvistic, dar as fi bucuros daca cineva ar explica cum trebuie chestiunea.

Nu-i chiar asa cu Pateut : nu-i el autorul.
El a preluat-o de la Neagu.
Ihhh, si nu pomeni numele lui Mateut/Pateut...ca ma ia cu basici pe nervul antipatic.
In principiu, Neagu este cel care explica mai pe larg in cursul sau.

Am si eu o nelamurire, legata de acest subiect.

Am vzt. ca multi dintre voi sustineti ca propunerea de arestare preventiva, probabil si verificarea arestarii, fiind solutionate doar de "judecator", asa cum precizeaza C.proc.pen., nu sunt solutionate de un complet propriu-zis.

Care ar fi explicatia in cazul recursului impotriva incheierii prin care s-a admis propunerea? Pentru ca in acest caz e clar ca se poate vorbi doar de complet de judecata.

Si totusi instanta nu e investita cu fondul cauzei. Ci cu fondul propunerii, dupa cum bine a spus cineva inaintea mea.

La instantele la care am eu procese, practica este ca si propunerile, si verificarile, si recursurile, sa se judece in sala de judecata, deci nu in camera de consiliu, dar in sedinta nepublica. Asta e formularea, probabil un echivalent al camerei de consiliu.


Parerea mea, si nu ma dau batoasa ca asa ar fi, un simplu punct de vedere - de ce nu suspenda "judecatorul" cauza ... simplu, C.proc.pen, prevede si la arestarea invinuitului, si la inculpat .... Judecatorul admite sau respinge propunerea de arestare preventiva, prin incheiere motivata.


Cam astea sunt optiunile lui, nu poate suspenda judecarea cauzei...pt. ca nu i se atribuie acest drept.

Am gasit o speta pe portalul instantelor.
Vi se pare corecta solutia?


Arestare preventiva. Propunere formulata de procuror in faza urmaririi penale. Invocarea exceptiei de neconstitutionalitate. Suspendarea judecatii si trimiterea dosarului la Curtea Constitutionala
Prin incheierea de sedinta din 24.02.2006 data de Tribunalul Iasi in dosarul penal nr.2373/2006, s-a dispus in baza dispozitiilor art.29(4) din Legea nr.47/1992 sesizarea Curtii Constitutionale in vederea solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.143 si art.148 alin.1 lit."h" Cod procedura penala, exceptie ridicata de inculpatii M.D. si C.D. - aflati in Arestul I.P.J. Iasi. In baza art.303 alin.6 Cod procedura penala si art.29 alin.5 din Legea nr.47/1992 a suspendat judecarea propunerii de arestare preventiva a inculpatilor pana la solutionarea exceptiei.
In pronuntarea acestei incheieri, judecatorul a retinut urmatoarele:
Prin propunerea inregistrata sub nr.2373/2006 la Tribunalul Iasi, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Iasi, a solicitat arestarea preventiva a inculpatilor M.D. si C.D. aratandu-se ca in cauza sunt incidente dispozitiile art.148 lit."b" Cod procedura penala si art.148 lit."h" Cod procedura penala in ce-l priveste pe inculpatul M.D.
Premergator punerii in discutia partilor, inculpatii, prin aparatorii alesi, au invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.143 si art.148 lit."h" Cod procedura penala
In motivarea exceptiei s-a aratat ca textele de lege mentionate sunt contrare dispozitiilor art.16 alin.1 si 2, art.20, art.23 din Constitutia Romaniei.
Analizand exceptia invocata, judecatorul a retinut ca aceasta indeplineste conditiile legale: textele invocate sunt in vigoare si depinde solutionarea propunerii de arestare iar prevederile art.143 si 148 alin.1 lit."h" nu au fost constatate ca fiind neconstitutionale si ca exceptia a fost ridicata in fata instantei de catre una dintre parti. Invocarea acestei exceptii impiedica analizarea pe fond a propunerii de arestare preventiva. Dispozitiile art.303 alin.6 teza finala din Cod procedura penala nu sunt aplicabile intrucat se refera exclusiv la situatia inculpatului arestat, pentru care se pot aplica corespunzator prevederile art.300 ind.2 Cod procedura penala, ceea ce in speta nu este cazul.
In ceea ce priveste opinia instantei s-a retinut ca exceptia nu este intemeiata intrucat respectivele dispozitii din codul de procedura penala nu incalca dispozitiile art.16 alin.1 si 2, art.23 si art.20 alin.2 din Constitutia Romaniei, toti cetatenii sunt egali in fata legii, dar in conformitate cu dispozitiile art.53 din Constitutie, exercitiul unor drepturi sau libertati poate fi restrans. Ori, art.23 alin.2 si 4 din Constitutie se statueaza expres posibilitatea arestarii unei persoane in cazurile si cu procedura prevazuta de legea procesul penala.
Incheierea astfel pronuntata a fost atacata cu recurs de D.I.I.C.O.T. - Serviciul teritorial Iasi care a sustinut ca instanta avea obligatia sa solutioneze pe fond propunerea de arestare formulata deoarece Curtea Constitutionala s-a pronuntat prin mai multe decizii cu privire la exceptiile invocate.
Curtea de Apel Iasi, prin incheierea nr.80 din 3 aprilie 2006, a admis recursul declarat de procuror, a casat in parte incheierea din 24.02.2006, in sensul ca a inlaturat dispozitia privind suspendarea judecarii propunerii de arestare preventiva.
A trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Iasi pentru a se pronunta cu privire la arestarea preventiva a inculpatilor.
Au fost mentinute celelalte dispozitii ale incheierii.
Instanta de control judiciar a retinut urmatoarele:
Arestarea preventiva a inculpatului in cursul urmaririi penale este reglementata prin dispozitiile art.149 ind.1 Cod procedura penala. Procedura in aceasta materie este una speciala datorita faptului ca termenele sunt fixate pe ore.
Astfel, in alin.3 al acestui articol se prevede ca dosarul se prezinta presedintelui sau judecatorului delegat care fixeaza ziua si ora de solutionare a propunerii la arestare preventiva, pana la expirarea celor 24 de ore de retinere.
Aceste dispozitii au in vedere solutionarea cu celeritate a propunerilor de arestare preventiva pentru a se da posibilitatea instantei de a interveni eficient atunci cand este sesizata cu savarsirea unor presupuse fapte penale de o gravitate deosebita. Tocmai de aceea legiuitorul nu a prevazut o chestiune incidenta care ar putea aparea in desfasurarea acestei proceduri de judecare.
Prin articolul 303 alin.6 Cod procedura penala se prevede ca judecata se suspenda prin incheiere motivata si in cazul in care a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate. Aceasta reglementare a fost avuta in vedere de legiuitor numai in faza de judecata a procesului penal, nu si in faza de urmarire penala.
(Incheierea penala nr. 80/03.04.2006)

Solutia instantei de recurs este CORECTA!

Nu doresc sa activez un topic vechi, dar am considerat ca e in interesul celor care au spete asemanatoare sa citeasca si parerea mea cu privire la legalitatea suspendarii judecarii( in cursul UP) unei cereri de arestare preventiva atunci cand este ridicata o exceptie de neconstitutionalitate.

Analizand cele doua alineate ale art. 29 din Legea Nr.47/1992 relevante in aceasta discutie:

alin. (1)
"Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti [...] privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei IN ORICE FAZA a litigiului şi ORICARE ar fi obiectul acestuia."

alin. (5)
"Pe perioada soluţionării excepţiei de neconstituţionalitate judecarea cauzei se suspendă"

pot formula urmatoarele concluzii:

a) instanta in orice faza a procesului penal, inclusiv in cursul UP, este obligata sa sesizeze curtea constitutionala cu privire la exceptiile de neconstitutionalitate ridicate in cauza cu conditia ca exceptiile de neconstitutionalitate sa aiba relevanta in acea cauza

b) desi cererea de arestare preventiva se judeca in procedura de urgenta si trebuie evitata pe cat posibil orice tergiversare/amanare, nu putem trece peste dorinta legiuitorului exprimata prin alin. (1) al art. 29 din l 47/1992v potrivit careia Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor de neconstitutionalitate "oricare ar fi obiectul" cauzei in care se ridica aceste exceptii.
Interpretarea acestui text de lege e clara: oricare ar fi obiectul cauzei in care se ridica exceptia de neconstitutionalitate, inclusiv o cauza in care se cere emiterea unui mandat de arestare preventiva, este imperativ sa fie sesizata Curtea Constitutionala daca sunt criticare prevederi legale ce au legatura cu solutionarea acelei cauze.

c) avand in vedere prevederile alin. (5) ale art. 29 din legea 47/1992 este de la sine inteles ca orice cauza in care s-a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate si instanta a dispus sesizarea Curtii Constitutionale, solutionarea cauzei pe fond trebuie suspendata pana la decizia Curtii Constitutionale cu privire la exceptiile ridicate.
Orice instanta care este obligata de prev. alin. 1 al art. 29 din legea 47/1992 sa sesizeze Curtea Constitutioanla cu privire la ridicarea unor exceptii de neconstitutionalitate intr-o cauza dar trece la judecarea pe fond a cauzei mai inainte ca instanta constitutionala sa decida asupra exceptiilor invocate incalca cu siguranta prev. alin. 5 al articolului de lege mai sus mentionat, indiferent ca obiectul cauzei il face o cerere de arestare preventiva sau un proces ajuns in stare de judecata. In temeiul acestor considerente incheierea penala nr. 80/03.04.2006 a Curtii de Apel Iasi, mentionata in acest topic, este nelegala.

Sustinerea lui corect si leustean potrivit careia judecatorul care este investit cu solutionarea unei cereri de arestare preventiva nu are calitatea unei instante de judecata este falsa din urmatoarele considerente:

Masura arestarii preventive nu poate fi luata fata de o persoana decat de o singura institutie a statului: INSTANTA DE JUDECATA, chiar daca instanta este compusa dintr-un judecator(in cele mai multe cazuri) sau de catre mai multi judecatori, atunci cand se solicita arestarea preventiva a unor inalti junctionari publici(solicitare judecata de ICCJ)
Nu persoana judecatorului e investita cu solutionarea cererii de aresatre, ci institutia pe care judecatorul o reprezinta: INSTANTA DE JUDECATA. Si nu judecatorul, ca persoana fizica, decide arestarea ci INSTANTA pe care el o reprezinta. De aceea in incheierea penala prin care judecatorul se pronunta cu privire la solicitarea de arestare preventiva este folosita formula: "In numele legii INSTANTA decide".
In acest sens sunt relevante textele urmatoarelor articole de lege:
- textul alin. (3), lit. a) al art. 151 din CPP: "In mandatul de arestare trebuie sa se arate: INSTANTA care a dispus luarea masurii arestarii [...]"
- textul alin. (1) al art. 155 din CPP: "Arestarea inculpatului dispusa de INSTANTA poate fi prelungita [...]"
Astfel este clar ca arestarea preventiva, in orice faza a procesului penal, este dispusa de o instanta de judecata, institutie la care face referire alin. (1) al art. 29 din legea 47/1992.