Care este parerea voastra: in lumina modificarilor aduse Codului de Procedura Civila prin L nr. 459/2006, citez
"16. Dupa articolul 374 se introduce un nou articol, articolul 3741, cu urmatorul cuprins:
"Art. 3741. - Inscrisurile carora legea le recunoaste caracterul de titlu executoriu sunt puse in executare fara investirea cu formula executorie", se va recunoaste din nou caracterul de titlu executoriu al angajamentului de plata asumat de catre gestionar conform art. 32 din L 22/1969 ("La constatarea unei pagube in gestiune, persoana raspunzatoare poate sa-si ia un angajament scris pentru acoperirea acesteia; angajamentul scris constituie titlu executoriu.)?

NU. Raspunderea patrimoniala a gestionarului poate fi antrenata numai in conformitate cu prevederile codului muncii.

Raspunderea materiala a gestionarului se antreneaza atat pe baza Codului Muncii cat si pe baza prevederilor L 22/1969, acest din urma act normativ fiind acela care instituie prezumtia de culpa in sarcina gestionarului, el fiind tinut sa rastoarne, eventual, aceasta.
Angajamentul de plata fiind un act unilateral, cuprinde vointa neconditionata a gestionarului de a repara prejudiciul cauzat, constituindu-se astfel un inscris caruia legea ii recunoaste caracterul de titlu executoriu. Nu vad contradictorialitatea dintre prevederile art. 374 indice 1 si prevederile art. 32 din L 22/1969.
In situatia data, aflandu-ne pe terenul executarii silite si nu a antrenarii raspunderii, existand "titlu", creat pe baza vointei unilaterale a gestionarului, nu vad de ce nu aplicabilitate prevederile L 22/1969 raportate la prev. C.pr.civ., art 374 indice 1.
Prin analogie, fac trimitere la prevederile art. 61 ale L 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin unde se prevede "cambia are valoare de titlu executor pentru capital si accesorii ... " si care in lumina noilor modificari ale C.pr.civ nu se mai investeste cu formula executorie, constituind titlu pe baza caruia executorul judecatoresc trece direct la recuperare.

Nu cred ca vreun executor ar incepe executarea silita in conditiile dorite de tine insa daca sunt colegi care au stiinta despre asa ceva ar fi foooarte bine de stiut. Bun, acum argumentele mele: art. 164 codul muncii zice ca "Retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila". Art. 298 alineat 2 zice ca "Pe data intrarii in vigoare a prezentului cod se abroga.....orice alte dispozitii contrare". Prin urmare, parerea mea este ca angajamentul de plata scris caruia legea 22/1969 i-a atribuit caracter de titlu executoriu nu mai este aplicabil si nici nu poate fi pus in executare (silita). Cu totul alta este situatia in cazul in care salariatul recunoaste paguba, semneaza angajamentul (prin act notarial ar fi cu atat mai bine) si se obliga/este dispus sa achite lunar sau dintr-o data paguba catre angajator. In acest caz nu este nevoie de hotarare judecatoreasca iar executarea se face pe cale amiabila.
In acest sens s-a pronuntat si CC prin decizia 24/2003 aratand : Critica privind dispozitiile art. 164 alin. (2) din Codul muncii este neintemeiata, deoarece aceste dispozitii nu aduc atingere principiului libertatii contractuale. Acest text se refera exclusiv la raspunderea civila delictuala, iar nu la raspunderea civila contractuala; prevederile sale nu exclud intelegerea dintre parti, ci ele se refera la situatia in care partile contractuale nu se inteleg si cand caracterul cert, lichid si exigibil al creantei trebuie stabilit de catre instanta de judecata. Textul nu exclude nici dreptul angajatorului de a recurge la procedura somatiei de plata, in cazul in care s-a stabilit caracterul cert, lichid si exigibil al creantei. Aceasta solutie legislativa isi gaseste suport si in art. 8 alin. 1 din Conventia Organizatiei Internationale a Muncii privind protectia salariului nr. 95/1949.

Art. 164 din Codul Muncii vorbeste clar despre retineri din salariu. Si aici nu vad rostul pentru care un angajament scris al gestionarului sa fie constituit in fata notarului "prin act notarial", asa cum ai scris, efectele juridice ale acestuia fiind aceleasi, -fie ca angajamentul este luat in fata reprezentantilor legali ai societatii sau notarului public-, din moment ce retinerile salariale nu se pot opera decat pe baza unei hot.jud. def. si irevocabile.
Si ceea ce va face ca punerea in executare a angajamentului de plata sa fie ineficace este tocmai aceasta prevedere a Codului Muncii pe care ai indicat-o (164 alin. 2) si care pune intr-o oarecare situatie favorizata pe angajat/fost angajat, ca daunele cauzate angajatorului sau sa nu poata fi recuperate, in primii 3 ani (art. 275 C.Muncii), decat prin retineri salariale (care de multe ori sunt nesemnificative fata de prejudiciul cauzat) pe baza unei hot. jud. def. si irevocabile. Prin urmare, orice titlu executoriu care nu este o asemenea hotarare, se exclude.
Argumentele tale au fost bine-venite, iti multumesc.
Ai indicat si o decizie a CC de unde am inteles ca angajamentul de plata scris poate constitui act pe baza caruia se poate declansa procedura somatiei de plata fata de angajat/fost angajat. Ai cumva si practica in acest sens?

Nu am practica pe somatia de plata in litigii de munca si opinia mea este ca nu ar fi admisibila o asemenea procedura fata de doctrina constanta in materia somatiei de plata - in sensul ca somatia este inadmisibila in cazul raspunderii delictuale. Pe de alta parte insa sunt si argumente care ar veni in sprijinul motivarii CC in sensul ca atata timp cat creanta este constatata prin inscris semnat de parti (angajamentul) cererea de emitere a somatiei de plata ar putea fi admisa. De discutat, oricum - mai ales in lipsa practicii. Marturisesc insa ca nu am cautat practica judiciara pe chestia asta. Asta era motivul pentru care am zis ca ar fi oportun ca angajamentul sa aiba forma autentica - intr-o eventuala somatie de plata, debitorul - salariat ar fi mult mai limitat in aparari.

Acum, pornind de la discutia noastra, am ajuns la o concluzie destul de absurda, si anume: un angajat in functia de gestionar poate obtine credit pe termen "lung" (3 ani) cauzand-si lipsa in gestiune. Si aceasta asertiune este cu atat mai valabila cu cat angajatorul este imprudent si in Regulamentul Intern sau alte reglementari interne ale s.c. luate la cunostinta de salariat-gestionar nu introduce prevederi in sensul ca daunele sa se recupereze cu adaos si TVA; sau in cazul gestiunilor comune (unde poate fi constrans la plata si gestionarul "nevinovat", cel "vinovat" suportand doar o parte a "pagubei"/lipsei); si evident am in vedere situatia in care nu se poate dovedi savarsirea unei infractiuni (caz in care gestionarul ar fi "mai constrans", mai tentat la repararea prejudiciului cauzat).
La fel, fondul de garantie al gestionarului constituit pe baza L. 22/1969 pana la intinderea a 3 salarii (mai ales in cazul in care gestionarul este trecut cu salariul minim) se dovedeste aproape in fiecare caz insuficient.
In final ajungem la situatia in care se obtine titlul executoriu (hot. jud. def. si irevoc.) dupa care se trece la retineri salariale, care nu pot depasi insa jumatate din salariul net (art. 164 alin. 4 C.Muncii). Si iata, cum neglijenta unui angajator poate incuraja gestionarul la cauzarea unor lipsuri.
Aprilie, te rog sa ma contrazici cu ideile si argumentele tale constructive
:)

din perspectiva asta - a bunului gospodar - ai dreptate. pasivitatea si neglijenta angajatorului "instiga" gestionarii si permite acestora operatiuni prejudiciabile, insa nimeni nu poate sa invoce propria culpa, nu? In plus, principiile dreptului muncii obliga angajatorul sa isi ia masurile legale de precautie, respectiv sa isi exercite dreptul sau legal de control - cum altfel decat prin simplul inventar (obligatorul anual, dar permis ori de cate ori angajatorul considera necesar). Nu uita ca sarcina probei in dreptul muncii cade in sarcina angajatorului iar principiile raspunderii sunt specifice si derogatorii in dreptul muncii (stabilirea prejudiciului, mai ales) Acestea tocmai datorita existentei raportului de subordonare intre angajator si salariatul sau. In plus, exista raspunderea disciplinara care permite angajatorului sa aplice o paleta diversa de sanctiuni (de la avertisment la desfacerea CIM). In cazul in care unui gestionar ii sunt dovedite abateri disciplinare mai putin grave, aceasta imprejurare contribuie la posibilitatea legala a aplicarii - in cazul unei abateri grave sau abateri repetate - chiar la sanctionarea acestuia cu desfacerea CIM, cu succes (daca este respectat Codul Muncii : cercetarea prealabila, decizia corect intocmita, profilul salariatului). Asadar, solutii legale intotdeauna exista, nici o lege nu impiedica angajatorul sa isi execrcite cu buna credinta drepturile de control si sanctionare, pentru apararea intereselor sale economice. Insa pasivitatea unui asemenea angajator este in opinia mea corect sanctionata de lege. Dar nu de asta sunt utili juristii pe lumea asta? Sa asigure o consultanta eficienta si continua.

Mea culpa cu privire la "teoria creditului" :) Nu eram atent la dispozitiile L 22/1969, ale art. 16 alin. 3 raportat la art. 33, de unde rezulta ca gestionarii sunt supusi unor reglementari specifice. Astfel ca, art. 16(3) prevede "Cind gestionarul a cauzat o paguba in gestiune la locul sau de munca si aceasta nu se acopera integral in termen de o luna de la obtinerea titlului executoriu definitiv, organizatia socialista se va despagubi din garantia in numerar constituita in favoarea sa" si art. 33 "In vederea despagubirii organizatiei socialiste pentru pagubele cauzate in gestiune, care nu se pot acoperi din garantia in numerar, se vor lua masuri de asigurare si urmarire asupra oricaror bunuri apartinind gestionarului si persoanelor care raspund in conditiile prezentului capitol, potrivit dispozitiilor legale cu privire la executarea silita a creantelor banesti ale agentilor economici, autoritatilor sau institutiilor publice impotriva persoanelor fizice." (si aici facem abstractie de la notiunea de organizatie socialista) :)
Prin urmare: titlu executoriu --- despagubiri din garantie; daca aceasta nu acopera valoarea prejudiciului --- urmarirea bunurilor proprii ale gestionarului.
Neatentia mea nu face inoportuna si nevalabila interventia ta :)

Si mergand mai departe cu ideea mai sus prezentata:
art. 164(1) C.Muncii "Nici o retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege" --- retinerile din salariul gestionarilor pentru constituirea fondului de garantie pecuniara se incadreaza printre cazurile si conditiile prev. de L 22/1969 si pe care C.Muncii le permite.
Acum, daca angajamentul de plata capata valoare de titlu executoriu (ceea ce o are ex lege, parerea mea -- poate reusesc sa conving si executorul :) ), conform dispozitiilor legale, as putea sa retin garantia, care nu mai este o retinere din salariu, procedand mai departe la executarea silita a bunurilor proprii ale gestionarului, in cazul in care aceasta nu acopera prejudiciul cauzat.