Dragilor,
daca, sa presupunem, ai o firma de consultanta juridica cam ce tarife ai putea practica ca sa nu mori de foame?
Eu sunt doar consilier juridic si ma bate gandul sa infiintez o asemenea firma, insa dpdv economico-financiar nu-mi dau seama cam ce profit as putea avea.
Daca aveti idei sau cunoasteti situatia mai bine decat mine, va sunt recunoscatoare.

daca doar presupui ca ai o firma...
poti presupune ca poti lua 0 lei sau 500 lei presupun ca pt. o activitate oarecare

Eu am vazut chiar astazi o cerere privind acordarea cheltuilelilor de judecata pentru o somatie de plata si onorariul societatii de consultanta juridica era de 400 lei.
Ce-i drept cererea era foarte bine facuta si s-a depus si dovada unei concilieri prealabile in cadrul careia ii prezentase debitorului situatia exacta a debitului, inclusiv calculul dobanzilor pentru fiecare factura in parte iar debitorul confirmase ca datoreaza suma pretinsa.

Multumesc mult, Norocel. Si motto-ul tau e pe gustul meu. Nici eu nu vreau sa uit ca orice om imi e superior prin ceva. E un lucru mare sa ti vezi calitatile, dar si potentialul pe care sa il poti dezvolta in tine.
Cred ca mai sunt si altii ca mine, care ar fi interesati sa-si deschida o firma de consultanta juridica. Numai ca inainte de a face un pas tb. sa evaluezi cam pe unde poti sa calci.

Bafta!

Intentia ta de a muncii si de a-ti pune in valoare potentialul este laudabila. Doar sa vezi toate aspectele legate de o firma de consultata juridica. Mai precis, sa vezi cat de legala si temeinica este infiintarea si desfasurarea activitatii unei firme cu un astfel de obiect de activitate.

Debora, in primul rand trebuie sa ajungi a constientiza propria ta valoare ,prin raportare la ceilalti.
Doar in timp poti sa ajungi la justa ta valoare.
Ca sa nu mori de foame, poti practica orice tarif. Chiar daca faci pe gratis, unii oameni sunt milosi. Altii, vor uita sa-ti spuna pana si banalul "multumesc".
Ai inca multe de invatat pana sa ajungi independenta.

Imi storc batista de lacrimi si ma duc sa-mi iau o bere rece din frigider sa ma rehidratez.
Deci Debora, dupa ce constientizezi propria-ti valoare, poti practica orice tarif sa nu mori de foame. Traiasca valoarea! (sic!) Dan nu dispera, ca exista oameni milosi ce nu te vor lasa sa mori de foame in contradictie cu mocofanii care nici macar un multumesc nu-ti vor urca in podul casei!
Grea viata! Grea meserie!
Grea lupta pentru dobandirea independentei si neatarnarii financiare!
Debora, constientizeaza-ti valoarea si tine cu dintii de tarif. Unele lucruri nu merita sa fie facute sub anumite preturi. Poate pe termen scurt iti pare a fi o fericire dar pe termen lung va avea efect de bumerang.
Hai sa facem meserie nu prostitutie!!!

in nici un caz sa nu muncesti pe gratis asteptand mila publica ;

in rest, ma alatur pelerinului, desi nu-mi place berea

Stimate Pelerin, eu v-am remarcat de la distanta, in forum, pentru coerenta si echilibrul raspunsurilor date, la obiect. De aceea, imi este greu sa inteleg malitiozitatea cu care mi-ati rastalmacit cuvintele.Domnisoara a intrebat "cam ce tarife ai putea practica ca sa nu mori de foame". La o astfel de intrebare, esenta raspunsului meu s-a aflat in ultima propozitie .Absolut nelacrimogena.
Am dorit sa sugerez domnisoarei Debora, ca ar fi indicat sa acumuleze experienta mai inainte de a se avanta, pe cont propriu, intr-o activitate dominata de concurenta. Tocmai ca nu vorbeam despre prostitutie, ci de un tarif direct proportional cu valoarea si calitatea muncii prestate. Imi cer scuze daca sfaturile mele au fost gresit intelese.

Stimate Yran, iertata-mi fie malitiozitatea! Nu era nimic personal. Doar ca e plina lumea ( a se citi bransa ) de persoane care, probabil in lumina celor prezentate de tine, lucreaza pe tarife de nimic. Iar cand ajungi sa prestezi munca nu pe cat merita ci pe ce ti se ofera, cu tot regretul dar mie prostitutie-mi pare.
Iar cat despre acumularea de experienta si valoare inainte de avantarea cu elan in activitatea puternic concurentiala imi pare o chestiune utopica.
Experienta si valoarea le aduni numai in ...valtoarea luptei concurentiale. Care este!

Mai exista o vorba care spune "Drumul spre iad este pavat cu intentii bune". A alege drumul ,constituie o chestiune de personalitate. Iar a urca un munte, fara echipament, nu este intotdeauna o alegere fericita. Sunt si coline pentru antrenament. Mai putin abrupte . Atunci cand escaladezi un munte si iti doresti sa ajungi sigur si/sau singur unde ti-ai propus," a muri de foame" trebuie scos din ecuatie.Nu are ce cauta in vocabularul unui veritabil alpinist.

Ai vorbit asa frumos ca nu pot decat sa-ti ofer o !

Interesanta discutua despre prostitutie.

O sa va zic si parerea mea, nu critic si nu ma iau de nimeni ....
(ptiu, drace, oare ce-o fi cu mine? oare-s bolnavior??????:grin:)

Cand iti calci pe suflet si pe constiinta, cand faci compromisuri care nu se fac, atunci cand esti de vanzare si stii ca esti de vanzare, atunci e prostitutie.

Cand iti faci profesia cu respect pentru altii si cu respect fata de sine, indiferent cat de mult ai castiga, sau cat de putin, nu a fost si nu va fi ever prostitutie.

Cine a facut vreodata un pro bono, stie ce zic... Pe aceia ii salut cu adanc respect.

Mai prostituati sunt cei ce pupa mana cu ghiul si se coboara in mocirla pentru argintii zornaitori decat cei care fac o actiune pe lei tramvai sau pe degeaba, dar o fac de dragul spetei, sau simtind pentru omul din fata lor...

Bani?
Banii vin si se duc.
Respectul de sine?
Alta poveste.

Poate n-are legatura, dar... in ziua de azi, vad tot felul de ageamii plini de aere si ifose, care se-ntolesc cu moft si se-arunca frate la niste onorariiiiiiiiii de-ti sta mintea in loc... iar daca intri un pic mai tare in ei si daca-i iei la intrebari, te-ntrebi cum au trecut anul si ce cauta ei in profesia asta...

Pe de alta parte... tu stii, dar ei se dau in Mertz


La intrebarea ce a prilejuit topicul, eu as raspunde.... primeste de la fiecare cat poate da...

...omenia e greu de gasit printre oameni...


;)

pe unde ai fost, denominatus?
ca ne-ai lipsit (zic eu, vorbind despre mine ca stefan cel mare, la pluralul majestatii)