Avocatul care a invins statistica recursurilor admise de Inalta Curte

"Nu stiu ce m-a indreptat spre drept”, isi incepe confesiunile Mircea Ursuta. "Unii ar spune ca mi se trage din familie, dat fiind ca mama si bunicul meu au fost avocati. Dar, in mod ciudat, nu ei m-au influentat. Pur si simplu, la un moment dat al vietii, m-am simtit mai aproape de partea aceasta”, spune Ursuta.

De altfel, mai arata tanarul avocat, nimic nu prevedea cariera sa in drept. "Am facut sport de performanta, practicand timp de 12 ani polo la echipa Dinamo Oradea. A fost destul de greu sa ma despart de sport, mai ales ca am fost campioni nationali la toate cele trei nivelele de juniori ale echipei, dar, din pacate, nu le puteam face pe amandoua. Am fost nevoit sa renunt la sport”, mai spune Ursuta.

Anul 2000 a fost unul important pentru Mircea Ursuta: a terminat Facultatea de Drept din Oradea, a intrat in Baroul Bihor si s-a inscris la masterat la Cluj-Napoca. "Nu am prea facut avocatura insa in 2000 si 2001, din cauza masteratului. Faceam naveta intre Cluj si Oradea”, explica Ursuta. A fost stagiar al unuia dintre cei mai respectati avocati din Bihor, Alexandru Butuc.

Dar, desi facuse toti pasii necesari in vederea consolidarii carierei sale avocatiale, nu avusese "chef” de procese. "Pana atunci, nu stiam ce vreau sa fac, desi intrasem in Barou de un an. Eram fascinat de viata studenteasca”, isi aminteste acum Ursuta.Practic, de-abia in toamna lui 2001, Ursuta s-a hotarat cu adevarat sa urmeze calea avocaturii.

"Daca e sa faci ceva, fa-o bine!”

Nu-si mai aminteste cu exactitate care a fost primul proces in care a pledat, dar spune ca poate da detalii despre ultimul, care i-a adus numele in presa din intreaga tara. "Intamplarea face ca o cauza de-a mea sa fie prima care a primit solutia conform Noului Cod Civil”, isi incepe Ursuta povestea. "Este vorba de divortul, cu copii minori, dintre un barbat iranian cu dubla cetatenie si o femeie cu cetatenie romana, ceea ce face cazul cu atat mai interesant si atipic”, explica el.

De fapt, asa cum relateaza Ursuta, procesul a inceput in 2008. In 2009, a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate, prin care a cerut ca drepturile tatalui de a vizita si ridica minorii pentru a-i duce la bunici, in strainatate, sa nu fie alterate in raport cu drepturile mamei. "Ne-am gandit la viitor. De fapt, procesul a inceput in 2008. In anul 2009 am ridicat o exceptie de neconstitutionalitate, prin care am cerut ca drepturile tatalui de a vizita si ridica minorii pentru a-i duce la bunici, in strainatate, sa nu fie alterate in raport cu drepturile mamei, gandindu-ne la viitor. In acel moment, exista o intelegere intre parinti, dar daca peste ani de zile tatal ar fi vrut sa mearga cu copiii in strainatate la bunici si nu ar fi fost in relatii tocmai bune cu mama copiilor, acest lucru ar fi fost imposibil. Totul ar fi depins numai de acordul ei, dat fiind ca, la momentul vechii legi, minorul era incredintat numai unuia dintre parinti. Asadar, era mai mult o chestie de principiu decat de speta”, spune avocatul bihorean.

In martie anul acesta, Curtea Constitutionala a respins exceptia ridicata. "Dar, pana la urma, ni s-a dat castig de cauza. Pentru ca, in 3 octombrie cand am avut procesul, judecatorul a pronuntat sentinta in baza noului Cod civil, care nu mai avantajeaza unul dintre parinti in comparatie cu celalalt, ci recunoaste aceleasi drepturi ambilor parinti”, arata Ursuta.

Si daca, in cazul procesului de divort nu a obtinut o solutie favorabila din partea Curtii Constitutionale, nu la fel s-a intamplat in 2003, cand Curtea i-a dat castig de cauza. "Este vorba despre una dintre cele mai importante decizii ale Curtii Constitutionale”, se simte dator sa precizeze tanarul avocat.

Mai concret, in anul 2003 a invocat o exceptie de neconstitutionalitate a ultimei Legi de gratiere date in Romania. Ursuta spune ca aceasta lege crea inechitati, gratierea fiind raportata la data condamnarii si nu la data savarsirii faptei, cum ar fi fost normal. "Prin decizia nr. 89/2003 Curtea Consitutionala a admis exceptia, provocand una dintre cele mai rapide reactii ale statului roman. Mai concret, daca joia s-a publicat decizia in Monitorul Oficial, vinerea a fost adoptata si publicata in Monitorul Oficial o ordonanta de urgenta de modificare a legii. In cursul week-endu-lui urmator au fost eliberate cateva sute de persoane din penitenciare, care erau detinute in baza dispozitiilor care au fost declarate neconstitutionale de catre Curte. Tin minte ca, in acel week-end, s-au creat comisii speciale in fiecare penitenciar care sa analizeze caror detinuti li se aplica prevederile noii legislatii”, povesteste Mircea Ursuta.

Avocatul bihorean spune ca nu poate da exemple concrete despre cele mai grele procese pe care le-a sustinut. "Dar pot sa spun ca avem un procent foarte mare de recursuri admise de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Mai concret, statistic, peste 80 % din recursurile pe care le-am sustinut au fost admise de instanta suprema, in conditiile in care probabilitatea de admitere a unui recurs la Inalta Curte de Casatie si Justitie este de sub 10 %”, precizeaza, statistic, cu precizie, Mircea Ursuta. «Motto-ul meu este: daca e sa faci ceva, fa-o bine !> », isi prezinta Ursuta crezul.

Imbunatatirea relatiei avocatilor cu instantele

Desi se poate spune ca vazut multe, ca a obtinut solutii favorabile in si mai multe cazuri si ca are o experienta juridica cu care putini se pot mandri, Ursuta nu se sfieste sa spuna ca a incercat si sentimentul frustrarii. "Au fost situatii cand am simtit ca nu se face dreptate si a fost frustrant, situatii intalnite, mai ales in penal, cand omul avea dreptate si a pierdut”, spune Ursuta.

”Dar, in general, nu depinde de noi, avocatii. Din punctul nostru de vedere, ne facem treaba cat mai bine cu putinta. Decizia e la judecator. Solutiile judecatorilor sunt si bune si rele, la fel cum sunt si judecatori mai atenti, carora chiar le pasa ce impact au hotararile lor asupra celor direct implicati, dar si altii care dau dovada de superficialitate. Oricum ar fi, fie ca suntem sau nu de acord cu solutiile date, trebuie sa trecem peste”, mai arata el.

Poate si prin prisma propriei experiente, unul dintre principalele obiective ale tanarului Prodecan al Baroului Bihor este si imbunatatirea relatiilor cu instantele. "Impreuna cu colegii din Consiliu, avem doua mari obiective: perfectionarea avocatilor si imbunatatirea relatiilor cu instantele si, in acest moment, pot spune, cu multumire, ca rezultatele muncii depuse deja se vad”, declara Mircea Ursuta. Pe langa conferintele organizate de Barou pentru familiarizare avocatilor cu modificarile aduse la Codul civil, Ursuta spune ca in curand vor fi organizate si "cateva intalniri cu magistratii, pentru a armoniza niste disfunctionalitati care exista”.

"Noul Cod Civil va convinge magistratii ca au nevoie de avocati, la fel cum avocatii au nevoie de intelegerea si concursul magistratilor, dat fiind ca, pana la urma, toti urmarim acelasi scop, sa se faca dreptate”, declara Prodecanul bihorean. "Adevarul este ca, pana nu demult, avocatul era privit ca un dusman in instanta. De acum inainte, va trebui ca magistratii sa priveasca avocatii ca pe niste colaboratori, fiindca pe Noul Cod Civil le va fi greu fara ei. Mai mult, avocatul, in general, trebuie privit ca un partener in elaborarea actului justitiei. Este timpul sa existe intelegere si nu antagonisme intre magistrati si avocati, fiind in interesul tuturor ca un proces sa fie cat mai scurt”, conchide Ursuta.