| |
PENTRU AVOCATI:
construieste-ti afacerea
HOME
STIRI
ANALIZA INTERVIU SFATUL EXPERTULUI
LEGISLATIE
FORUM AVOCATI CONTACT
ACADEMICA Facultati de drept
Cariera
Burse Concursuri Lucrari Ora de practica Fun
raspunderea_persoanei_juridice.docx
46 descarcari
Referat - Raspunderea persoanei juridice
Raspunderea penala a persoanei juridice a fost introdusa prin modificarile aduse de legea 278/2006 pin care persoanele juridice cu exceptia statului, a autoritatilor si institutiilor publice, care desfasoara activitati ce nu pot face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infractiunea savarsita in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice.

Discutii similare pe forum

Raspunderea penala a persoanei juridice - scris de Melinda - 5 raspunsuri
Un microbuz al unei societati de transport public internationl a fost implicat intr-un accident rutier in Ungaria, care s-a soldat cu decesul unei persoane si vatamarea corporala a mai multor pasageri. Exista o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila emisa de instanta maghiara, prin care s-a stabilit ca producerea accidentului s-a produs din vina exclusiva a soferului angajat de catre societate (fiind condamnat penal) Latura civila a cauzei nu a fost rezolvata, persoanele vatamate ...
Raspunderea penala a persoanei juridice - scris de babydoll - 0 raspunsuri
Ma puteti ajuta cu ceva spete in acest domeniu?
Raspunderea penala a persoanei juridice - bibliografie - scris de krisstina - 1 raspunsuri
V-ati documentat in legatura cu subiectul? Aveti opinii, comentarii, recomandari? Articol referitor la prevederile din dreptul belgian: www.raduchirita.ro/articole/rppjbel.pdf
Raspunderea penala a persoanei juridice intra in tematica? - scris de alx_1985 - 2 raspunsuri
Spuneti-mi, va rog, raspunderea penala a persoanei juridice intra in tematica de admitere la penal? Bafta tuturor pe 31!
Natura juridica a raspunderii penale a persoanei juridice - scris de bianca_r - 5 raspunsuri
Care este? Semi-penala?pentru ca cea penala pentru persoane fizice e intotdeauna bazata pe vinovatie? Stie cineva?

I Notiuni generale si particularitãti

Ca si rãspunderea persoanei fizice, rãspunderea persoanei juridice, este si ea un raport juridic penal de conflict, nãscut ca urmare a sãvarsirii unei infractiuni, de data aceasta intre stat pe de o parte si o persoanã juridicã pe de altã parte.

Statul are dreptul si indatorirea de a trage la rãspundere penalã persoana juridicã, iar aceasta este obligatã sã rãspundã penal pentru infractiunea sãvarsitã in realizarea obiectului sãu de activitate, in interesul ori in numele sãu. In acest caz subiect pasiv al rãspunderii penale este persoana juridicã.Intrucat insã persoana juridicã se manifestã in viata socialã prin persoana fizicã al cãrei reprezentant este sau care actioneazã pentru realizarea obiectului sãu de activitate, persoana juridicã e tinutã sã rãspundã de infractiunile sãvarsite de persoana fizicã. Putem spune astfel cã persoana juridicã apare ca subiect indirect al infractiunii sãvarsite.

Pentru ca persoana juridicã sã aibã calitatea de subiect indirect activ al infractiunii trebuie sã se verificepe de o parte, dacã ea indeplineste conditiile cerute de lege pentru a putea rãspunde penal, iar pe de altã parte trebuie examinate raporturile persoanei juridice cu persoana fizicã subiect activ nemijlocit al infractiunii, pentru a putea stabili dacã fptele comise de acestia pot fi impuatate persoanei jurdice si dacã se poate declansa rãspunderea penalã a acesteia. Temeiurile obiective si subiective ale rãspunderii penale a persoanei juridice sunt specifice si se realizeazã in conditii diferite in raport cu rãspunderea penalã a persoanei juridice. Pentru intelegerea mecanismului de functionare a rãspunderii penale a persoanei juridice, este necesarã examinarea amãnuntitã a conditiilor obiective si subiective ale rãspunderii penale a persoanei juridice.

 

II Persoana juridicã, subiect al rãspunderii penale

 Conform prevederilor Codului Penal pot fi subiecte active ale rãspunderii penale toate persoanele juridice existente cu exceptia persoanelor juridice de drept public si anume: statul; autoritãtile publice; institutii publice ce desfãsoarã o activiate ce nu poate fi desfãsuratã de o persoanã juridicã de drept privat. Este justificatã exceptarea statului de la rãspunderea penalã deoarece deoarece el este titularul drptului de a trage la rãspundere persoana juridicã si astfel el nu poate fi in acelasi timp subiect activ si subiect pasiv al rãspunderii penale. Eventualele infractiuni comise de functionarii publici nu sunt comise in numele autoritãtii ce le reprezintã ci in nume personalsi atrag rãspunderea penalã a celor ce le-au sãvarsit, ca infractiuni de serviciu.

III Conditiile obiective ale rãspunderii penale a persoanelor juridice

Temeiul obiectiv al rãspunderii penale il constituie sãvarsirea unei infractiuni, insã in conditiile specifice persoanei juridice, adicã sãvarsirea unei infractiuni de cãtre persoana sau persoanele fizice care actioneazã pentru indeplinirea obiectului de activitate sau in numele sau in interesul acesteia. Pentru angajarea rãspunderii persoanei juridice trebuie sã se constate pe de o parte sãvarsirea unei infractiun, iar pe de altã parte infractiunea sãvarsitã se alã intr-o anumitã legãturã cu persoana juridicã, anume sã fie determinatã de obiectul de actvitate al acesteia. In conceptia legiuitorului roman este suficient sã se constate cã infractiunea a fost sãvarsitã de un reprezentant al persoanei juridice, de un angajat al acesteiaori de o persoanã care actioneazã in realizarea obiectului de activitate, in numele sau in interesul persoanei juridice. Este suficient sã se constate cã persoana se aflã in anumite relatii de fapt cu persoana juridicã.

Cat priveste cealaltã conditie anume aceea a existentei unei legãturi obiective intre infractiune si persoana juridicã, se realizeazã atunci cand infractiunea a fost sãvarsitã in una din cele trei situatii prevãzute de lege: a. in realizarea obiectului de activitate; b. In interesul persoanei juridice; c. In numele persoanei juridice.

Se considerã a fi infractiune si atunci cand se realizeazã pentru indeplinirea oricãrui obiect de activiate al acesteia. Si atunci cand infractiunea este sãvarsitã de o persoanã imputernicitã sã actioneze in numele si pentru persoana juridicã, de un reprezentant al acesteia.

IV Conditiile subiective ale rãspunderii penale a persoanei juridice

Ca si in cazul persoanei fizice si la persoana juridicã nu se poate ajunge lasãvarsirea unei infractiuni fãrã stabilirea legãturii psihice intre persoana juridicã si infractiunea sãvarsitã. Legea nu face nici un fel de referire la conditiile subiective ale acestei rãspunderi. Astfel urmeazã ca  stabilirea imputatiei sau a culpabilitãtii sã se facã pe baza principiilor generale a dreptului penal.

Unul dintre aceste principii este acela cã vinovãtia persoanelor juridice nu se poate confunda cu aceea a persoanei fizice care a sãvarsit infractiunea, sau faptul cã infractiunea sãvarsitã de persoana fizicã sub forma de vinovãtie stabilitã de legea penalã nu induce neaparat si rãspunderea persoanei juridice.Insã fãrã existenta unei infractiuni sãvarsite de persoana fizicã nu se poate vorbi nicicand de rãspunderea penalã a persoanei juridice.

Un alt principiu aplicabil in materie este acela cã vinovãtia persoanei juridice nu poate fi determinatã prin aplicarea mecanicã a dispozitiilor din Codul Penal privind vinovãtia si formele acesteia.

Imputabilitatea subiectivã sau culpabilitatea poate fi definitã ca fiind atitudinea psihicã a persoanei juridice, care prin organul sãu individual sau colectiv de conducere, a cunoscut sau incurajat sau numaia incuviintat sãvarsirea cu intentie, de cãtre persoana fizicã a infractiunii legate de obiectul sãu de activitate. In cazul infractiunilor din culpã, atitudinea persoanei juridice  este culpabilã atunci cand se constatã in sarcina ei lipsa de supraveghere sau de control care a fãcut posibilã sãvarsirea acelei infractiuni.² Trebuie sã fie examinat mecanismul de formare a vointei proprii a persoanei juridice si de functionare a procesului decizional din cadrul acesteia, precum si dacã persoana juridicã in discutie a cunoscut in mod real, a voit, a incurajat sau incuvintat sãvarsirea unei infractiuni ori dacã aceasta a fost comisã impotriva vointei persoanei juridice si cu excluderea oricãrei culpe.

In cazul in care nu poate fi identificatã persoana fizicã rãspunzãtoare, insã persoana juridicã a fost pe deplin doveditã, rãspunderea penalã va reveni exclusiv persoanei juridice.

 

V Termenele de prescriptie a rãspunderii penale pentru persoana juridicã

Termenele de prescriptie a rãspunderii penale a persoanei juridice sunt:

1.  10 ani cand legea prevede pentru infractiunea sãvarsitã de persoana fizicã pedeapsa detentiunii pe viatã sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani;

2.    5 ani cand legea prevede pentru infractiunea sãvarsitã de persoana fizicã pedeapsa inchisorii mai mici de 10 ani sau amenda.

Termenele diferite ale rãspunderii penale a paersoanei fizice fatã de cele ale persoanei juridice nu se confundã ci se suprapun deoarece rãspunderea penalã a persoanei juridice nu exclude rãspunderea penalã a persoanei fizice care a sãvarsit infractiunea. Se intelege cã este posibilã implinirea termenului de prescriptie rãspunderii penale a persoanei fizice care, prin ipotezã este tinutã sã rãspundã singurã pentru infractiunea sãvarsitã deoarece este foarte posibil ca prescriptia pentru persoana juridicã sã fi intervenit, deoarece termenul este mai scurt, iar pentru persoana juridicã nu.

Cu exceptia termenelor de prescriptie, care sunt diferite ca duratã, celelalte conditii in care poate fi prescrisã rãspunderea penalã a persoanei juridicesunt aceleasi ca si pentru persoana fizicã.

 

VI Pedepsele aplicabile persoanei juridice

Prin dispozitiile articoleleor 53 si 53, introduse in Codul penal in vigoare prin legea 278/2006 sunt prevãzute felurile pedepselor aplicabile persoanei juridice ca urmare a rãspunderii penale a acestora. Articolul 53¹ prevede cã pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare. Se prevede o singurã pedeapsã principalã anume amenda de la 2500 RON la 2000000 RON singura pedeapsã adecvatã in raport cu paticularitãtile persoanei juridice, dar care este proprie prin cuantumul ei sã indeplineascã functia specificã pedepsei fatã de subiectul rãspunderii penale ce i se aplicã. Legea prevede urmãtoarele  pedepse complementare ce pot fi aplicate:

1.            Continutul pedepsei complementare a dizolvãrii persoanei juridice;

2.            Continutul pedepsei compementare a suspendãrii activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice;

3.            Neaplicarea dizolvãrii sau a suspendãrii activitãtii persoanei juridice;

4.            Continutul pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice;

5.            Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice;

6.            Continutul pedepsei complementare a afisãrii sau difuzãrii hotãrarii de condamnare.

Aplicarea uneia sau a mai multor pedepse complementare se dispune atunci cand se constatã cã fatã de natura, gravitatea infractiunii si imprejurãrile acesteia, pedepsele sunt necesare. Aplicarea mai multor pedepse este obligatorie cand legea prevede expres acest lucru.

Ca si in cazul pedepselor aplicate persoanei fizice si cele aplicate persoanei juridice isi incep aplicarea odatã cu rãmanerea definitivã a hotãrarii de condamnare.

 

VI Pedeapsa principalã a amenzii

1.            Continutul pedepsei amenzii este reglementatã de Codul Penal in art. 71 ¹ acesta avand urmãtorul cuprins:

(1)          Pedeapsa amenzii constã in sumele de bani pe care persoana juridicã este condamnatã sã o plãteascã.

(2)          Cand legea prevede pentru infractiunea sãvarsitã de persoana fizicã pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda, minimul special al amenzii pentru persoana juridicã este de 5.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 600.000.

(3)          Cand legea prevede pentru infractiunea sãvarsitã de persoana fizicã pedeapsa detentiunii pe viatã sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, minimul special al amenzii pentru persoana juridicã este de 10.000 lei, iar maximul special al amenzii este de 900.000 lei.

Amenda este o pedeapsã cu caracter patrimonial constand in diminuarea patrimoniului persoanei juridice prin obligarea acesteia la plata unei sume de bani care se face venit la bugetul statului.

Fatã de pedeapsa amenzii aplicabile persoanelor fizice, amenda aplicabilã persoanei juridice este reglementatã in partea generalã a Codului Penal, prin raportare la pedeapsa inchisorii.

Pentru garantarea plãti amenzii penale se pot lua mãsuri asiguratorii (art. 163 C. Proc. Pen.)

Existenta patrimoniului persoanei juridice este un argument in favoarea instituirii rãspunderii penale a acesteia deoarece ii pot fi aplcabile pedepse patrimoniale.

Amenda aplicabilã persoanei juridice nu se transformã intro creantã civilã , nu urmeazã regimul de executie al acesteia, ci regimul de executie comun persoanelor fizice. Astfel pesoana juridicã nu are dreptul de a inainta o actiune in regres pentru palta amenzii la care a fost condamnatã deoarece s-ar incãlca principiul rãspunderii personale pentru sãvarsirea infractiunii.

Pentru determinarea limitelor amenzii aplicabile trebuie sã aibã loc mai intai, calificarea juridicã a faptei sãvarsitã de persoana fizicã in cadrul activitãtii persoanei juridice in numele ori in interesul acesteia, pentru ca in raport cu pedeapsa prevãzutã de lege pentru persoana fizicã, sã se determine in concret limitele amenzii aplicabile persoanei juridice.

VI² Pedepepsele complementare aplicabile persoanei juridice

  2.          Continutul pedepsei complementare a dizolvãrii persoanei juridice este  reglementat de art 71² care are urmãtorul cuprins:

 (1)          Pedeapsa compementarã a dizolvãrii persoanei juridice se aplicã atunci cand persoana juridicã a fost costituitã in scopul sãvarsirii de infractiuni sau cand obiectul sãu de activitate a fost deturnat in acest scop.

(2)          In caz de neexecutare, cu rea-credintã, a uneia dintre pedepsele complementare prevazute in art. 53¹ alin.(3) lit. b)-d), instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

(3)          Pedeapsa compementarã a dizolvãrii persoanei juridice are ca efect deschiderea procedurii de lichidare, potrivit legii, iar o copie dupã dispozitivul hotãrarii definitive de condamnare prin care s-a aplicat aceastã pedeapsã va fi comunicatã, de indatã, instantei civile competent, care va proceda la desemnarea lichidatorului.

Prin dizolvarea persoanei juridice se creeazã o veritabilã moarte civilã a acesteia, astfel cã majoritatea legislatiilor care au reglementat mai de mult acestã mãsurã o considerã o pedeapsã principalã, numai legislatiile noi in materie considerã aceastã moarte civila o pedeapsã complementarã.

Insã datoritã implicatiilor sociale acestã mãsurã se ia destul de rar pentru cã se considerã cã: angajatii care si-au exercitat atributiile nu au nici o vinã cã s-au comis infractiuni sau actionarii care nu au avut cunostintã de infractiunile comise. Legiuitorul roman a restrans tocmai din considerentele arãtate mai sus conditiile in care se poate dispune o asemenea pedeapsã, acestea fiind mai restrictive decat cele ale rãspunderii penale a persoanei fizice.

Astfel pedeapsa se poate lua dupã cum se precizeazã in alineatele urmãtoare doar atunci cand : persoana juridicã a fost constituitã in scopul sãvarsirii de infractiuni, cand obiectul de activitate a fost deturnat in acest scop; sau atuci cand persoana juridicã desi condamnatã definitiv nu a respectat pedesele complementare dispuse de instantã pe baza art.53¹ alin.b)-d) care costau in suspenadarea in tot sau in parte a activitãtii, inchiderea unor puncte de lucru, interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice; toate realizandu-se cu rea credintã.

Prima grupã de actiuni pe baza cãrora se dizolvã persoana juridicã are ca temei legal faptul cã insãsi existenta persoanei in cauã nu este decat un "paravan” pentru sãvarsirea de infractiuni, iar in cel de-al doilea caz dizolvarea este consecinta nerespectãrii unor hotãrari judecãtoresti.

Dizolvarea persoanei juridice nu poate fi aplicatã in cazul partidelor politice sindicatelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand minoritãtilor, presei.

Acestã hotãrare are ca efect deschiderea procedurii de lichidare. In acest sens o copie a deciziei de condamnare va fi comunicatã de indatã instantei civile competente, care va proceda la desemnarea lichidatorului. Instanta competentã este tribunalul in cazul societãtilor comerciale, dar se va urma procedura prevãzutã de Legea 31/1990 ori dispozitiile Lefii 85/2006 privind procedura insolventei. Persoana juridicã dizolvatã prin hotãrarea judecãtoreascã de condamnare isi continuã activitatea , avand o capacitate juridicã restransã la acele activitãti necesare lichidãrii, fãcand incasãri si plãti in acest sens.

Persoana juridicã societate comercialã isi inceteazã existenta doar prin radierea din Registrul Comertului, dupã depunerea si aprobarea raportului lichidatorului, iar asociatiile si fundatiile prin radierea din registrul asociatiilor si fundatiilor de la instanta care a autorizat infiintarea lor.

3.            Continutul pedepsei compementare a suspendãrii activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice este reglementat de art. 71³ care are urmãtorul continut:

(1)          Pedeapsa compementarã a suspendãrii activitãtii persoanei juridice constã in interzicerea desfãsurãrii activitãtiisau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice, in realizarea cãreia a fost sãvarsitã infractiunea.

(2)          In caz de neexecutare, cu rea-credintã, a pedepsei complementare prevãzute de art.53¹ alin. 3 lit. e) instanta dispune suspendarea activitãtii sau a uneia dintre activitãtile persoanei juridice pana la punerea in executare a pedepsei complementare , dar nu mai mult de trei luni.

(3)          Dacã panã la implinirea termenului prevãzut in alin. (2) pedeapsa complementarã nu a fost pusã in execuatare instanta dispune dizolvarea persoanei juridice.

In articolul mentionat anterior se reglementeazã de fapt douã situatii juridice disticte: a) este reglementat continutul pedepsei complementarea suspendãrii activitãtii sau a uneia dintre activitãtile desfãsurate de persoana amintitã; b) se reglementeazã o adevãratã pedeapsã in caz de neexecutare, cu rea-credintã, a pedepsei complementare a afisãrii sau difuzãrii hotãrarii de condamnare. Suspendarea intregii activitãti inseamnã de fapt incetarea tuturor activitãtilor prevãzute in actul constitutiv al persoanei juridice pe o perioadã de la 3 luni la 1 an. Acestã pedeapsã se poate dispune atunci cand intreaga activitate a persoanei juridice conadamnate are un caracter infractional prin deturnarea de la activitãtile si scopurile licite stabilite in actul de infiintare.

Suspendarea intregii activitãti poate avea ca efect falimentarea acesteia, putand avea efecte sociale similare dizolvãrii, motiv pentru care considerãm cã in aplicarea ei trebuie fãcutã o distinctie intre activitãtile licite cu cele ilicitesi numai dacã intreaga activitate este ilicitã se poate dispune incetarea tuturor activitãtilor.

Suspendarea intregii activitãti sau suspendarea uneia poate sã aparã ca sanctiune subsecventã neexecutãrii cu rea-credinta, a pedepsei complementare a afisãrii sau difuzãrii hotãrarii de condamnare, prevãzutã de art. 53¹ alin(3) lit e).

Persoana condamnatã are obligatia de a comunica instantei dovada inceperii executãrii afisãrii sau a publicãriiin termen de 30 de zile de la comunicarea hotãrarii. In caz de neexecutare din oficiu instanta poate aplica pedeapsa complementarã de a opri total activitatea dar intr-un termen de maxim trei luni. In cazul in care persoana insistã in refuzul acesteia de a nu afisa se poate lua mãsura dizolvãrii persoanei juridice. Astfel ajungem la concluzia cã neexecutarea unei pedepse complementare poate duce la impunerea unei pedepse mult mai severe ajungand panã la cea capitalã anume dizolvare.

 

4.            Neaplicarea dizolvãrii sau a suspendãrii activitãtii persoanei juridice este reglementatã de art.71 care are urmãtorul continut:

(1)          Pedepsele complementare prevãzute in art.53¹ alin. (3) lit a) si b) nu pot fi aplicate partidelor politice, sindicatelor, patronateor si organizatiilor religioase ori apartinand minoritãtilor, constituite potrivit legii.

(2)          Dispozitiile prevãzute in alin(1) se aplicã si persoanelor juridice vare isi desfãsoarã activitatea in domeniul presei.

Din considerente de politicã penalã legiuitorul a instituit o rãspundere oarecum atenuatã in sarcina organizatiilor enumerate anterior fatã de care sunt incapabile pedepsele complementare a dizolvãrii si suspendãrii totale ori partiale a activitãtii.

In joc este exercitiul libertãtii de constiintã al libertãtii de exprimare , al dreptului la informatie si al dreptului la asociere; toate reglementate de Constitutie.

Tot legiuitorul declarã ca neconstitutionale partidele sau organizatiile care prin scopurile ori activitatea lor militeazã impotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranitãtii sau integritãtii teritoriale.

Se naste astfel intrebarea dacã este sanctionatã corect desfintarea partidelor numai dupã ce Curtea Constitutionalã se pronuntã asupa constitutionalitãtii constituirii partidului sau a activitãtii sale?

5.            Continutul pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice este reglementat de art. 71 care are urmãtorul cuprins:

(1)          Pedeapasa complementarã a inchiderii unor puncte de lucru ale persoanei juridice constã in inchiderea unuia sau a mai multora dintre punctele de lucru  apartinand persoanei juridice cu scop lucrativ, in care s-a desfãsurat activitatea in realizarea cãreia a fost sãvarsitã infractiunea.

(2)          Dispozitiile prevãzute in alin.(1) nu se aplicã persoanelor juridice care isi desfãsoarã activitatea in domeniul presei.

 Inchiderea unuia sau mai multor puncte de lucru nu se poate dispune decat in cazul persoanelor juridice cu scop lucrativ respectiv in cazul: societãtilor comerciale, organizatii cooperatiste, societãti personale cu personalitate juridicã.

Intre punctul sau punctele de lucru, activitatea desfãsuratã si infractiunea sãvarsitã trebuie sã existe o legãturã indisolubilã pentru a se putea dispune inchiderea acestora, fiind indiferent dacã deschiderea respectivelor puncte de lucru a fost sau nu legal deschisã.

Prin pedeapsa atribuitã persoana juridicã este obligatã sã intre in legalitate si sã desfãsoare in acele locuri, dupã execuatrea pedepsei, doar activitãtile licite, conforme cu obiectul de activitate stabilit prin actul de infintare.

Neexecutarea cu rea-credintã a pedepsei complementare a inchiderii unuia sau mai multor puncte de lucri are drept consecintã dizolvarea persoanei juridice. Dizolvarea inlocuieste astfel pedeapsa complementarã a inchiderii punctului sau punctelor de lucru, neexecutatã cu rea-credintã. Considerãm cã si partea vãtãmatã ar fi fost indreptãtitã sã facã o asemenea sesizare.

Aceastã sanctiune indeplineste si functia de mãsurã de sigurantã constand in eliminarea posibilitãtii de sãvarsire de noi infractiuni odatã cu incetarea activitãtii generatoare de infractiuni. Pedeapsa nu se poate aplica persoanei juridice ce isi desfãsoarã activiatea in domeniul presei.

6.            Continutul pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice este reglementatã de art. 71 care are urmãtorul continut:

Pedeapsa pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice constã in interzicerea de a participa, direct sau indirect, la procedurile pentru atribuirea contractelor de achizitii publice prevãzute de lege.

Pedeapsa complementarã a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice are ca efect o restrangere a capacitãtii de folosintãsi de exercitiu a persoanei juridice, respectiv o incapacitate de a contracta lucrãri de achizitii publice in oricare dintre modalitãtile prevãzute in O.U.G. 34/2006. Sunt asemenea  contracte care nu pot fi incheiate nici direct nici indirect, prin interpunere de persoanesau prin asociere cu alte persoane juridice, contractele de lucrãri, contractele de furnizare, contractele de servicii, contractul de achizitie publicã.; precum si contractele de concesiune, contracte sectoriale, parteneriatul public-privat. Procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice sunt licitatia deschisã, licitatia restransã, dialogul competitiv, negocierea cu sau fãrã publicarea prealabilã a unui anunt de participare, cererea de ofertã sau concursul de solutii.

Contractele incheiate cu incãlcarea acestei incapacitãti sunt lovite de nulitate absolutã , iar omisiunea persoanei juridice condamnate de a informa partenerul contractual despre acesta poate atrage obligarea la despãgubiri pentru pagubele cauzate prin conduita ilicitã a persoanei juridice condamnate.

Incãlcarea cu rea-credintã a interdictiei de a participa la procedurile de achizitii publice are drept consecintã dizolvarea persoanei juridice.

Autoritatea publicã organizatoare a procedurilor este indreptãtitã sã se adreseze judecãtorului delegat cu executarea pedepselor pentru a se lua o mãsurã fatã de persoana condamnatã la o asemenea pedeapsã si cu rea-credintã se inscrie la o procedurã de atribuire a contractelor de achizitii publice.

7.            Continutul pedepsei complementare a afisãrii sau difuzãrii hotãrarii de condamnare este reglementat de articolul 71 si are urmãtorul cuprins:

(1)          Afisarea hotãrarii definitive de condamnare sau difuzarea acesteia se realizeazã pe cheltuiala persoanei juridice condamnate.

(2)          Prin afisarea sau difuzarea hotãrarii de condamnare nu poate fi dezvãluitã identitatea victimei, afarã in cazul in care existã acordul acesteia sau al reprezentantului sãu legal.

(3)          Afisarea hotãrarii de condamnare se realizeazã in extras, in forma si locul stabilite de instantã pentru o perioadã cuprinsã intre o lunã si trei luni.

(4)          Difuzarea hotãrarii de condamnare se face in extras si in forma stabilitã de instantã, prin intermediul presei scrise sau audio-vizuale ori prin alte mijloace de comunicare audio-vizualã, desemnate de instantã.

(5)          Dacã difuzarea se face prin presa scrisã sau audio-vizualã instanta stabileste numãrul aparitiilor , care nu poate fi mai mare de 10, iar in cazul difuzãrii prin alte mijloace audio-vizuale, durata acestora nu poate depãsi 3 luni.

Aceata este o pedeapsã infamantã , supunand persoana oprobiului public, fiind la urma urmei o publicitate negativã efectuatã pe cheltuiala proprie, menitã sã avertizeze publicul cu privire la activitatea desfãsuratã, ca sã nu mai vorbim de efectele economice pe care le poate avea aceastã pedeapsã.

Afisarea hotãrarii se realizeazã  de cãtre persoana condamnatã, cãreia i se comunicã hotãrarea, acesta fiind obligat sã afiseze in acele locuri descrise de instantã ca aceastã afisare sã ajungã la cunostinta publicului intro formulare cat mai bunã. Astfel de locuri ar fi sediul Registrului Comertuluisau al unor asociatii profesionalela care este afiliatã persoana juridicã ori chiar sediul social al persoanei juridice. Afisarea se realizeazã pe o perioadã de la o luna la trei luni.

In cazul in care instanta dispune ca hotãrarea sã fie publicatã audio-vizual ea stabileste in cuprinsul hotãrarii si numãrul de apritii care nu poate fi mai mare de 10 aparitii. Astfel ea are o limtã maximã de aparitii .

Persoana juridicã are obligatia de a innainta instantei de executare dovada afisãrii sau difuzãrii hotãrarii in termen de 30 de zile de la comunicare, dar nu mai tarziu de 10 zile de la inceperea executãrii ori de la executare.

In caz de neexecutare cu rea-credintã a pedepsei, poate dispune aplicarea sanctiunii de suspendare totale sau partiale a activitãtii persoanei juidice pe o perioadã de panã la 3 luni.

 BIBLIOGRAFIE

1.  Antoniu George- "Noul Cod Penal. Codul Penal  anterior. Studiu comparativ”, Editura ALLBeck, Bucuresti 2004;

2.  Basarab Matei; Pasca Viorel; Mateut Gheorghitã; Butiuc Constantin- " Codul Penal comentat. Partea generalã”, Vol1 , Editura Hamagiu, Bucuresti 2007.

3. Bulai Constantin; Bulai Bogdan N. -"Manual de drept penal. Partea generalã”; Editura Universul Juridic, Bucuresti 2007.

4. Mitrache Constantin; Mitrache Cristian: Drept penal. Partea generala, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2007;

5. Pasca Viorel  : Modificãrile codului pena. Legea 278/2006. Comentarii si explicatii, Editura Hamangiu, Bucuresti 2007

Legislatie

Stiri pe aceasta tema

NCC. Raspunderea civila delictuala. Raspunderea civila contractuala
Asociatia Colegiul Consilierilor Juridici Cluj organizeaza in data de 27 aprilie 2013 un colocviu pe tema: Drept civil. Raspunderea civila delictuala. Raspunderea civila contractuala (Noul Cod Civil).
Respectul vietii private si al demnitatii persoanei umane in reglementarea Noului Cod Civil
Drepturile privitoare la viata privata si demnitate, astfel cum au fost conturate odata cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil ("NCC"), sunt drepturi indisolubil legate de existenta insasi a fiintei umane si se circumscriu ideii generale de "drepturi ale personalitatii".
Avocatul Poporului: Filmarea soferilor opriti in trafic incalca protectia imaginii persoanei
Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, sustine ca filmarea soferilor opriti in trafic pentru diferite abateri de catre politistii rutieri este ilegala, incalcand protectia imaginii persoanei.
Dilema la Judecatoria Focsani: Act considerat fals de Parchet, desi in cazul persoanei banuite procurorii au dat NUP
Procurorii vranceni au deschis o actiune in instanta pentru a anula un inscris considerat fals, act care a fost de altfel cercetat pe toate partile si in cazul caruia s-a pronuntat deja o solutie de neincepere a urmaririi penale. Astfel, procurorii dispusesera NUP pentru un focsanean banuit ca ar fi "fabricat" o chitanta si, chiar daca nu exista nici o mentiune privind sesizarea instantei civile in vederea anularii actului, dosarul a ajuns la Judecatoria Focsani.
Stati linistiti! Guvernul isi asuma raspunderea!
De cate ori nu am auzit ca Guvernul isi asuma raspunderea? Aproape ca m-am saturat sa tot aud asta, sa tot vad stiri pe tema asta. Deja e prea mult. E ca si cum ai inghiti cu picatura otrava. E ca si cum ti-ai desfigura prezentul cu scopul de a face un viitor mai naucitor! De parca progresul inseamna numai sa te intreci in sofisticari meschine.
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2005-2010 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2011
Sati