| |
PENTRU AVOCATI:
construieste-ti afacerea
HOME
STIRI
ANALIZA INTERVIU SFATUL EXPERTULUI
LEGISLATIE
FORUM AVOCATI CONTACT
ACADEMICA Facultati de drept
Cariera
Burse Concursuri Lucrari Ora de practica Fun
infractiuni_internationale_comise_catre_persoane_particulare.docx
37 descarcari
Referat - Infractiuni internationale comise catre persoane particulare
Crimele contra pacii si securitatii internationale, crimele de razboi si crimele contra umanitatii constituie, asa cum am prezentat anterior, pericole de o gravitate deosebita la adresa umanitatii. Aceste infractiuni sunt comise de catre organe, organizatii si institutii guvernamentale sau persoane particulare care actioneaza in calitate de agenti ai statului ori din insarcinarea acestuia.

Discutii similare pe forum

Dubla agravare a faptei comise - scris de lupica - 19 raspunsuri
Inculpatul a fost condamnat pentru comiterea infractiunii prev.de art. 174 combinat cu art 175 lit c ( omor savarsit impotriva unei rude apropiate) cu aplicarea prevederilor art 75 alin 1 lit b C pen ( agravanta savarsirii faptei prin violente asupra membrilor familiei ) Este corecta solutia instantei?
Speculatii la bursele internationale de valori - scris de Daytrader - 1 raspunsuri
Doriti sa investiti la bursele internationale de valori ? Dispuneti de capital dar din pacate nu si de timpul "liber" necesar pentru a o face la nivel profesional ? Investitor privat ( Trader / Daytrader / Scalper ) cauta partener de afaceri cu capital disponibil. Performante deosebite. Discretie absoluta. Extrema seriozitate. Contact initial plus informatii detaliate la adresa e-mail rom_invest_club@yahoo.com
Are cineva textul a 2 Tratate internationale - scris de giovanni - 3 raspunsuri
Daca ma poate ajuta cineva si pe mine cu textul Tratatului de instituire a Comunitatii Europene si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, la care se face referire in art. 131 (privind Importul de bunuri) din Legea nr. 343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
Darile neplatite catre stat de catre angajator - scris de aiurel - 1 raspunsuri
Ce poate face un salariat in cazul in care societatea la care este anagajat nu si-a platit darile catre stat? Se considera vechime in munca aceasta perioada? Poate plati singur, in nume propriu, aceste dari?
Infiintare SRL de catre un avocat sau de catre un contabil? - scris de freedomnet - 3 raspunsuri
Un prieten de afara si-a facut o firma aici in Romania, prin intermediul unui avocat. A depus actele la ORC si dupa cateva zile avea deja firma. Problema: avocatul se ocupa doar de firma, insa la infiintare nu a dat si sfaturi despre TVA, impozit, etc. Si au urmat alte belele ulterior. Recent, fratele meu a mers la ORC si acolo sfaturile au fost: apelati doar la avocati, ei stiu legislatia. Intrebarea mea este: adevarat, EI cunosc legislatia, insa sunt capabili si de previziuni si analize contab...

1 Consideratii introductive.

Spre deosebire de aceste infractiuni, in categoria pe care o analizam in continuare intra faptele penale care de regula sunt savarsite de catre persoane care nu au calitatea de agenti ai statului si care nu actioneaza din insarcinarea sau in numele unor guverne. Dreptul international penal incorporeaza norme si sanctioneaza inclusiv acele persoane care comit infractiuni in nume propriu si nu sub autoritatea unor state sau autoritati guvernamentale.

Includerea unor asemenea infractiuni in sfera represiunii internationale se datoreaza faptului ca acestea, prin pericolul pe care ii prezinta, prin formele de manifestare sau prin efectele pe care le produc, depasesc cadrul limitat al dreptului intern al unei tari, constituind un atentat la valori ce tin de interesul general al statelor, de stabilitatea raporturilor internationale si de cooperarea pasnica intre natiuni si prezinta astfel un inalt grad de periculozitate pentru intreaga comunitate internationala.

Incriminarea unor fapte din aceasta categorie precum: terorismul international, pirateria maritima, distrugerea cablurilor submarine, traficul ilicit de stupefiante, falsificarea de moneda, circulatia si traficul de publicatii obscene, aducerea in sclavie si traficul de sclavi, traficul de femei si copii, luarea de ostatici, obligarea la munca fortata s.a. se face prin adoptarea de catre comunitatea internationala a unor tratate (conventii, acorduri) in domeniile care necesita interventie in reglementare.    Aceste instrumente juridice internationale interzic in mod formal comiterea infractiunilor mentionate anterior, dar statele se angajeaza sa introduca in legislatia penala interna norme care sa sanctioneze faptele antisociale comise. De asemenea, statele se angajeaza sa actioneze pentru prevenirea producerii acestora, pentru colaborarea in vederea reprimarii oriunde s-ar savarsi, precum si pentru prinderea, arestarea, judecarea si pedepsirea penala a autorilor acestor infractiuni.

2 Terorismul international.

Aceasta infractiune este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, incriminata ca atare si reprimata de legislatia interna a statelor. Varietatea deosebita a formelor si a abordarilor conceptuale face foarte dificila adoptarea unei definitii unanim acceptate la nivel international.

Terorismul este definit, in general, ca folosirea deliberata si sistematica a unor mijloace de natura sa promoveze pe scara larga teroarea in vederea obtinerii unor scopuri criminale.

Incercarile repetate de a defini terorismul international in cadrul ONU si al altor organizatii internationale au ramas fara rezultat, datorita, in principal unor puncte de vedere diferite, greu de conciliat.. Astfel, reprezentantii unor state se opun definirii drept acte teroriste a actiunilor disperate ale unor persoane care isi dau viata pentru libertate, pentru eliberare nationala si sociala, sustinand ca este greu sa se faca distinctie intre aceste actiuni si actele teroriste propriu-zise.

Nevoia de definire a terorismului international a fost subliniata si de catre Uniunea Europeana care, la 14 septembrie 2001, a admis ca trebuie sa fie statuat un "cadru juridic adecvat de combatere la nivel international".Cu toate ca dezbaterea acestui fenomen a fost inscrisa pe ordinea de zi a Sesiunii Adunarii Generale a O.N.U. din octombrie 2001, Kofi Annan a adus la cunostinta opiniei publice ca "dificultatile anterioare se mentin" fiind greu sa se ajunga la un punct de vedere comun asupra definirii terorismului international.

Caracteristica principala a terorismului este intimidarea prin violenta.

Mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop sunt extrem de variate, incluzand rapirea de persoane, luarea de ostatici, asasinatul, executarea persoanelor, producerea de explozii, distrugerea unor edificii publice, sabotarea cailor ferate sau a unor instalatii industriale ori a mijloacelor de telecomunicatii, ruperea unor diguri, otravirea apei potabile, producerea de boli contagioase etc.

Terorismul international are drept scop sa complice sau sa determine ruperea ori deteriorarea relatiilor dintre state, sa inlature anumiti lideri politici, inclusiv sefi de state, sa influenteze prin intimidare politica generala a unor state sau pozitia pe care acestea urmeaza sa o adopte fata de unele probleme politice concrete, sa impuna o doctrina politica sau o anumita forma de organizare a statului, o religie sau o anumita ideologie, sa creeze tensiune in relatiile internationale, punand in pericol pacea si securitatea mondiala.

Terorismul poate deveni o parte componenta a politicii unui stat care utilizeaza sau sprijina prin organismele sale actiuni cu caracter terorist impotriva altor state sau impotriva unor membrii ai propriei societati (terorismul de stat). Totodata, terorismul international poate fi savarsit atat in timp de pace, cat si in timp de razboi. In ultimul secol, terorismul international a luat o amploare deosebita, in special sub forma de atentate contra unor sefi de state, atacarea misiunilor diplomatice si a diplomatilor, atentate impotriva personalitatilor politice sau a unor persoane particulare cunoscute pentru opiniile lor, atacarea unor institutii publice, a unor intreprinderi comerciale sau a unor cladiri importante, a unor nave si aeronave etc.

Dupa atentatul de la Marsilia din anul 1934 cand au fost asasinati regele Alexandru I al Iugoslaviei si Louis Barthou, ministrul de externe al Frantei,Consiliul

Societatilor Natiunilor a convocat, la initiativa Frantei, o conferinta privind reprimarea internationala a terorismului international, care s-a desfasurat la Geneva si s-a materializat prin incheierea a doua conventii, la 16 noiembrie 1937, asupra prevenirii si reprimarii terorismului, precum si asupra unei Curti penale speciale care sa judece persoanele acuzate de terorism. Desi cele doua conventii au fost semnate de catre 24 de state, acestea nu au intrat in vigoare deoarece nu au fost ratificate de numarul suficient de state. Romania a fost semnatara acestor conventii. Potrivit art. 1 din Conventia asupra prevenirii si reprimarii terorismului, actele de terorism sunt definite ca "fapte criminale indreptate impotriva unui stat si al caror scop sau natura este de a provoca teroarea unor persoane determinate, grupurilor de persoane sau publicului".

Prin aceeasi conventie, statele se angajau sa se abtina de la orice fapte care ar putea favoriza activitatea terorista, impotriva altui stat, de a lua masuri de prevenire si reprimare a terorismului international, acordandu-si ajutor reciproc pentru combaterea acestuia. Totodata, statele se obligau sa pedepseasca persoanele vinovate pentru atentatele impotriva sefilor de stat si a altor persoane cu functii oficiale, pentru faptele care pun in pericol mai multe vieti omenesti, actele diversioniste asupra bunurilor private si de stat, precum si pentru fabricarea, procurarea, detinerea sau furnizarea de arme si munitii, pasapoarte sau alte documente false in scopuri teroriste.

Actele de terorism au figurat si printre crimele sanctionate de tribunalele militare de la Nürnberg si Tokio.

Asa cum am precizat anterior, desi au fost adoptate sub egida Natiunilor Unite, numeroase rezolutii ale Adunarii Generale in acest domeniu, nu s-a putut ajunge la incheierea unei conventii internationale cu caracter general si universal asupra terorismului. Dintre cele mai importante rezolutii, subliniem:

- Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U., nr. 2625 (XXV) din anul 1970, referitoare la principiile de drept international privind relatiile amicale si cooperarea dintre state conform Chartei Natiunilor Unite, care instituia obligatia statelor de a se abtine sa organizeze sau sa incurajeze actele de terorism pe teritoriul altui stat, de a ajuta asemenea acte sau de a participa la ele ori de a tolera pe teritoriul lor producerea unor asemenea acte.

- Rezolutia Adunarii Generale a O.N.U., nr. 3034 (XXVII) din 18 decembrie 1972, "cu privire la unele masuri pentru prevenirea terorismului international, care pune in pericol sau distruge vieti umane nevinovate sau care afecteaza libertatile fundamentale, precum si pentru studierea cauzelor care genereaza forme de terorism si acte de violenta care isi au originea in saracie, deceptii, nemultumire si disperare si care determina unele persoane sa sacrifice vieti umane, inclusiv propria lor viata, pentru a incerca sa aduca schimbari radicale”. Rezolutia pune un accent deosebit pe studierea cauzelor profunde de ordin politic, economic si social care genereaza ori alimenteaza terorismul international si pe masurile pentru atenuarea sau inlaturarea acestora. In scopul promovarii acestor masuri, in cadrul organizatiei a fost constituit un Comitet special care a primit, totodata, sarcina de a examina propunerile formulate de state pentru prevenirea si reprimarea terorismului international.

Dupa anul 1994, Adunarea Generala a O.N.U. a adoptat un numar mare de rezolutii continand "masuri pentru eliminarea terorismului international” (de exemplu, Rezolutiile nr. 49/60 din anul 1994, nr. 50/53 din anul 1995, nr. 51/210 din anul 1996, nr. 52/165 din anul 1997, nr. 53/108 din anul 1999, nr. 54/110 din anul 2000, nr. 55/158 din anul 2001 s.a.)

 In raport de recrudescenta unor forme de terorism in anumite perioade s-au incheiat unele conventii cu caracter partial, specializat, pentru realizarea unei colaborari internationale in combaterea acestora. Reglementarile vizeaza diferite forme de manifestare a terorismului international, in variate domenii.

In domeniul protectiei persoanelor care se bucura de imunitate diplomatica cele mai semnificative sunt:

a) Conventia cu privire la prevenirea si reprimarea infractiunilor contra persoanelor care se bucura de o protectie diplomatica, inclusiv agentii diplomatici, adoptata la cea de-a XXXVIII-a sesiune a Adunarii Generale a O.N.U., prin Rezolutia 3166 din 14 decembrie 1973, document ce incrimineaza faptele intentionate considerate infractiuni internationale constand in: - comiterea unui omor, a unei rapiri sau a altui atac impotriva persoanei sau a libertatii unei persoane care se bucura de o protectie internationala; - comiterea, prin violenta, impotriva localurilor oficiale, a locuintei private sau a mijloacelor de transport ale unei persoane, a unui atac de natura a pune persoana sau libertatea sa in pericol; - amenintarea cu comiterea unui asemenea atac, tentativa si complicitatea la asemenea acte s.a. Conventia incorporeaza acordul statelor parti de a considera asemenea fapte ca infractiuni in cadrul legislatiei lor nationale si de a le prevedea pedepse corespunzatoare, in raport de gravitatea lor.

De asemenea, statele parti la conventie se angajeaza sa includa in acordurile bilaterale aceste infractiuni in tratatele de extradare, iar daca nu exista astfel de tratate, sa considere conventia ca baza juridica pentru efectuarea extradarii.

b) Conventia impotriva luarii de ostatici, din 1979, ce cuprinde acordul statelor de a incrimina prin legile lor interne infractiunea de luare de ostatici, constand in faptul de: - a sechestra o persoana sub amenintarea ca o va omori; - a rani o asemenea persoana sechestrata sau de - a continua sa o retina pentru a constrange un stat, o organizatie internationala sau o persoana fizica, sa indeplineasca un act sau sa se abtina de la indeplinirea lui, ca o conditie a eliberarii ostaticului;

c) Conventia privind securitatea personalului Natiunilor Unite si a celui asociat, din 1994, cuprindea sub aspect penal angajamentul statelor de a pedepsi prin legislatia lor nationala faptele indreptate impotriva unor asemenea persoane, constand in omucideri, rapiri sau orice alt atac si de a colabora in pedepsirea unor asemenea crime.

In domeniul securitatii navigatiei aeriene impotriva deturnarilor de aeronave si a altor acte de natura a raspandi teroarea in randul pasagerilor, au fost adoptate de catre statele membre ale Organizatiei Internationale a Aviatiei Civile (O.A.C.I.) trei conventii internationale:

a) Conventia referitoare la infractiuni si alte acte savarsite la bordul aeronavelor, semnata la Tokio in 1963;

b) Conventia pentru reprimarea capturarii ilicite de aeronave, semnata la Haga in 1970;

c) Conventia pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civile, semnata la Montreal in 1971 si completata ulterior de dispozitiile

Conventiei pentru reprimarea actelor ilicite de violenta la aeroporturile care servesc aviatia civila (Montreal, 1988).

Fondul problemelor privind combaterea terorismului international in acest domeniu este stabilit, in principal, prin dispozitiile Conventiei de la Haga din anul 1970, iar prin Conventia de la Montreal a fost completat tabloul infractiunilor incriminate cu fapte comise la sol sau in orice alt mod ce afecteaza siguranta navigatiei aeriene, impiedicand deturnarea aeronavelor. Conventia de la Haga din anul 1970 nu defineste infractiunea de deturnare de aeronave, dar prevede ca savarseste o fapta penala orice persoana care, aflandu-se la bordul unei aeronave in zbor, in mod ilegal si prin violenta sau amenintare cu violenta pune stapanire pe aceasta aeronava, exercita controlul asupra ei sau incearca sa comita unul din aceste acte ori este complice al unei persoane care comite sau incearca sa comita unul din aceste acte. Statele parti la conventie se angajeaza sa reprime deturnarea de aeronave cu sanctiuni severe.

Este semnificativ ca toate aceste conventii din 1970, 1971 si 1988 incrimineaza fapte grave de terorism, ce sunt considerate infractiuni internationale, indiferent de spatiul aerian in care se produce aceasta. Dupa cum am mentionat succint, prima conventie incrimineaza deturnarea de aeronave, iar celelalte doua condamna fapte grave cum ar fi: - punerea in pericol a sigurantei aeronavei prin actiuni violente indreptate impotriva persoanelor aflate la bordul acesteia; - distrugerea unui avion aflat in serviciu sau plasarea de substante ori dispozitive capabile sa distruga un avion aflat in serviciul aerian; - distrugerea ori deteriorarea unor facilitati ale aviatiei civile; - comunicarea de informatii false care pun in pericol siguranta unei aeronave aflate in zbor etc.

Competenta jurisdictionala revine, fara o ordine de prioritate, statului de inmatriculare, statului de aterizare sau statului in care locatorul isi are sediul principal al afacerilor ori, in lipsa acestuia, adresa permanenta.

Ca si in cazul altor infractiuni internationale, statele parti se obliga sa considere deturnarea ca un caz de extradare de plin drept in orice tratat de extradare, iar daca nu exista astfel de acorduri, sa considere conventia ca baza juridica pentru efectuarea extradarii.

In legislatia romana au fost adoptate norme interne pentru sanctionarea deturnarii de aeronave sau a capturarii ilicite de aparate de zbor anterior ratificarii Conventiei de la Haga din anul 1970, (Decretul nr.432/14 iul.1970) iar in prezent sunt stabilite sanctiuni importante pentru autorii acestui gen de infractiuni prin legi speciale (art.106-109 din O.G. nr.29/1997 privind Codul aerian, republicata; Titlul X,

Sectiunea a III-a privind Infractiunile specifice aviatiei si marinei militare) si prin

Codul Penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.

In domeniul sigurantei navigatiei maritime, s-au incheiat la Roma, in anul 1988, doua instrumente juridice si anume: Conventia pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei navigatiei maritime si Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite impotriva sigurantei platformelor fixe situate pe platoul continental.

Un cadru de reglementare relativ recent este stabilit si pentru protectia domeniului energiei nucleare, prin intermediul Agentiei Internationale pentru Energie Atomica, organism specializat al ONU cu sediul la Viena. Au fost adoptate, in acest sens, Conventia pentru protectia fizica a materialului nuclear (Viena, 1980), care interzice orice acte care ar pune in pericol siguranta materialelor nucleare, precum si Conventia pentru reprimarea bombardamentelor teroriste (adoptata de Adunarea Generala a O.N.U. in anul 1997) prin care este interzisa plasarea de substante explozive in locuri publice, in facilitati apartinand statului, in sistemele de transport public si in infrastructura.

Nu lipsesc din sistemul conventional de combatere a terorismului nici unele reglementari pentru limitarea surselor de finantare a acestuia. Pentru acest scop s-au incheiat: Conventia ONU impotriva recrutarii folosirii, finantarii si instruirii mercenarilor (1989) si Conventia internationala privind suprimarea finantarii terorismului, adoptata la New York, in anul 1999, ratificata de Romania prin Legea nr. 623/2002.

 In cadru regional, au fost incheiate mai multe conventii internationale vizand combaterea terorismului. Dintre acestea, cele mai semnificative sunt:

- Conventia pentru prevenirea sau reprimarea actelor de terorism care iau forma delictelor contra persoanelor, ca si a extorcarilor conexe acestor delicte, daca asemenea acte au repercusiuni internationale, semnata la Washington, in anul 1971, de catre statele membre ale Organizatiei Statelor Americane (OSA);

- Conventia europeana pentru reprimarea terorismului, incheiata la Strasbourg in 1977 intre statele membre ale Consiliului Europei, ratificata de Romania prin Legea nr. 19/1997. Conventia a fost amendata prin Protocolul adoptat la Strasbourg, la 15 mai 2003, document ce a fost ratificat prin Legea nr. 366/2004. Protocolul largeste sfera de protectie prin incriminarea unui numar extins de actiuni ce pot avea caracter terorist si evidentiaza distinct caracterul de infractiune international de terorism pentru fapte ce sunt prevazute in alte conventii internationale. Conventia americana cuprinde angajamentul statelor parti de a coopera la luarea oricaror masuri pe care le vor considera eficace pentru prevenirea si reprimarea actelor de terorism, in special cu privire la rapirea, uciderea si alte atingeri aduse vietii sau integritatii fizice a persoanelor carora statele sunt obligate de dreptul international sa le acorde o protectie speciala.

Potrivit conventiei, asemenea crime trebuie sa fie considerate crime internationale indiferent de mobilul care le-ar inspira (deci inclusiv cel politic). Conventia europeana pentru reprimarea terorismului vizeaza luarea unor masuri eficace de intrajutorare judiciara si extradare, angajandu-se sa nu considere asemenea fapte ca infractiuni politice, pentru ca autorii unor acte de terorism sa nu scape urmaririi si pedepsirii.

Conventia are in vedere urmatoarele fapte criminale:

a) infractiunile cuprinse in campul de aplicare al Conventiei pentru reprimarea capturii ilicite de aeronave de la Haga din 1970 si al Conventiei pentru reprimarea actelor ilicite indreptate impotriva securitatii aviatiei civile, de la Montreal, 1971;

b) infractiunile grave indreptate impotriva vietii, integritatii corporale sau libertatii persoanelor care au dreptul la o protectie internationala, inclusiv agentii diplomatici;

c) infractiunile care comporta rapirea, luarea de ostatici sau sechestrarea arbitrara;

d) infractiunile care comporta utilizarea de bombe, grenade, proiectile, arme de foc automate ori scrisori sau valize capcana, in masura in care asemenea utilizare prezinta pericol pentru persoane.

Celelalte conventii adoptate in cadru regional sunt: Conventia Asociatiei Asiei de Sud-Est pentru Cooperare Regionala privind reprimarea terorismului (Kathmandu, 1997), Conventia Araba privind reprimarea terorismului (Liga Statelor Arabe, Cairo, 1998), Conventia Organizatiei Conferintei Islamice pentru reprimarea terorismului international (Ouaghadongou, 1999) si Conventia Organizatiei Statelor Africane privind prevenirea si combaterea terorismului (Alger, 1999).

 In zona bazinului Marii Negre, statele riverane au stabilit prin acorduri regionale masuri pentru prevenirea si combaterea terorismului in zona. In acest sens, statele membre ale Organizatiei pentru Cooperare Economica in Marea Neagra au adoptat masuri suplimentare prin Protocolul privind combaterea terorismului, semnat la Atena, la 3 decembrie 2004.

Numeroase conventii internationale pentru combaterea terorismului s-au incheiat si in cadru bilateral, indeosebi in contextul mai larg al asistentei juridice internationale pe care statele si-o acorda in mod reciproc.

Stiri pe aceasta tema

67 de persoane sunt urmarite penal de catre procurorii DNA pentru fraude la referendumul din 29 iulie
Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au inceput urmarirea penala fata de un numar de 67 de persoane care au luat parte la diferite activitati legate de desfasurarea referendumului din 29 iulie, informeaza DNA intr-un comunicat transmis marti.
Infractiunile grave comise de Nastase, motiv de acordare a unui spor de pedeapsa (Motivare)
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au acordat un spor de sase luni de pedeapsa lui Adrian Nastase, deoarece infractiunile comise de acesta sunt grave si prezinta un pericol social ridicat, iar functiile politice detinute de fostul premier ar fi trebuit sa-i impuna o conduita "integra", se arata in motivarea deciziei din 24 iunie, prin care instanta a hotarat ca la cei patru ani de inchisoare primiti de Adrian Nastase in dosarele "Zambaccian" si "Trofeul calitatii" sa se adauge sase luni ca spo...
Trei greseli majore comise de marile companii din Romania care au terminat 2011 pe pierdere
Greseli de management flagrante, incapacitate de adaptare la noul context economic de dupa criza, scaderea pietei pe care activeaza – iata numai cateva dintre cauzele pentru care aproape o treime din companiile de top ale Romaniei au inregistrat pierderi in 2011, conform lui Dan Orenstein, expert in finante si fiscalitate. Potrivit acestuia, companiile conduse de antreprenori au avut si cea mai mica rata a pierderilor.
Directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Vaslui si alte doua persoane, trimisi in judecata de catre procurorii DNA pentru fapte de coruptie
Directorul executiv al Agentiei pentru Protectia Mediului Vaslui, Remus Mitrea, a fost trimis in judecata, in stare de arest preventiv, de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Iasi, fiind acuzat de opt infractiuni de luare de mita, din care unele in forma continuata, si dare de mita, in forma continuata.
Actionarii majoritari ai SC Uztel SA acuza abuzuri comise in procedura de insolventa a companiei. Administratorul judiciar al Hidroelectrica, printre societatile reclamate
Asociatia ,,Uztel" Ploiesti, actionarul majoritar al SC Uztel SA Ploiesti, reclama o serie de abuzuri ,,fara precedent" la adresa companiei, comise de societatile de insolventa Euroinsol Consulting SPRL Ploiesti si Euro Insol SPRL Bucuresti, de firme si persoane care au ca scop ,,dezindustrializarea Romaniei" si de cativa reprezentanti ai Justitiei.
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2005-2010 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2011
Sati