| |
PENTRU AVOCATI:
construieste-ti afacerea
HOME
STIRI
ANALIZA INTERVIU SFATUL EXPERTULUI
LEGISLATIE
FORUM AVOCATI CONTACT
ACADEMICA Facultati de drept
Cariera
Burse Concursuri Lucrari Ora de practica Fun
cererea_de_chemare_in_judecata.docx
39 descarcari
Referat - Cererea de chemare in judecata
In afara unor situatii de exceptie, instanta nu se sesizeaza din oficiu. Cu alte cuvinte, de regula, judecata presupune o initiativa din partea aceluia care va avea calitatea de reclamant in proces. Aceasta initiativa este ceea ce numim cerere introductiva de instanta sau cerere initiala.

Discutii similare pe forum

Chemare in judecata - scris de stefan - 4 raspunsuri
cerere de chemare in judecata in baza art.58o ind.2 respinsa incheiere civila irevocabila,o a doua cerere de chemare cu aceleasi parti acelasi art. in aceleasi calitati,introdusa exceptia puterii de lucru judecat ,care sunt sansele de admitere a exceptiei si daca dupa respingere se mai poate face ceva?
Exercitarea dr.de chemare in judecata - scris de kko - 8 raspunsuri
In contractul de asistenta judiciara incheiat de un av. cu clientul sau scrie , la obiectul contractului :"[i:3vcs3wur]initierea si sustinerea oricarei proceduri judiciare in raporturile dintre cocontractanti si orice tip de debitor din Romania incluzand dar nelimitandu-se la chemarea in judecata, caile de atac, ridicarea titlurilor executorii, investirea cu formula executorie, incuviintarea oricarei ex. silite, cereri si contracte cu executorul judecatoresc, declaratii de creante si orice ...
Cerere de chemare in judecata - scris de lyanne91gl - 2 raspunsuri
x este chemat in judecata de catre y, cerere care este semnata de catre avocatul acestuia. Se incheie intre y si avocat un contract de asistenta juridica in care se prevede la obiectul contractului doar asistare juridica, asa cum se mentioneaza si in imputernicire. Se poate invoca in acest caz nulitatea cererii de chemare in judecata sau y se poate prezenta in instanta pentru a semna cererea de chemare in judecata?
Eos KSI- amenintare de chemare in judecata - scris de andreea vio - 2 raspunsuri
Buna ziua, Din anul 2009 mai exact decembrie 2009 nu am mai achitat rata la banca. o cunostinta a fost coimprumutat in ideea ca e depus documentele necesare la banca. in momentul in care mi-au acordat creditul persoana respectiva nu a fost instiintata sa vina sa semneze si banii s-au dat.ulterior a fost sunat dar a refuzat sa semneze contractul intrucat nu a fost contactat inainte de a se acorda cfreditul. eu nu am nici o proprietate pe numele meu, nici angajata nu sunt, iar acum cei de la eos...
Modificarea cererii de chemare in judecata - scris de cumintzica - 20 raspunsuri
Este posibila modificarea cererii de chemare in judecata de catre reclamant, oral, in fata instantei, noile solicitari fiind cuprinse in incheierea de sedinta? marturisesc ca eu inclin sa cred ca nu cred ca e posibil, dar nu stiu pe ce text din CPC sa argumentez.

Este o cerere "introductiva de instanta” sau "initiala” pentru ca, pe de-o parte, exprima initiativa reclamantului, iar pe de alta, intrucat ea initiaza judecata. In acest sens, art. 109 C. proc. civ. precizeaza ca: "Oricine pretinde un drept impotriva unei alte personae trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente”. Acest text nu ofera el insusi o definitie a cererii de chemare in judecata. Totodata sunt de facut cel putin alte doua observatii:

a) O cerere inaintea instantei poate fi facuta nu numai atunci cand titularul el " pretinde un drept impotriva unei alte persoane”, ci si in situatii necontencioase sau pentru constarea inexistentei unui drept;

b) Textul ar putea conduce la interpretarea gresita ca cererea adresata unei instante necompetente nu este valabila.  

Or, in realitate, numai daca s-ar costata ca n-au fost respectate regulile de competenta generala,cererea va fi respinsa ca inadmisibila. In celelalte cazuri de necompetenta, cererea produce unele dintre efectele ei, dar, prin admiterea exceptiei de necompetenta, ea va fi solutionata de organul jurisdictional in favoarea caruia s-a pronuntat declinarea de competenta (art. 158 alin. 1 C. proc. civ.).

In sens generic, prin cerere ar urma sa se inteleaga formularea unei pretentii in fata justitiei, in vederea satisfacerii ei. Si tot intr-un asemenea sens, pentru a cuprinde toate formele prin care se deschide judecata, s-ar putea vorbi despre "actul introductiv de instanta”.

Cererea de chemare in judecata nu trebuie confundata nici cu actiunea, nici cu sesizarea instantei. Cererea este actul procedural prin care se pune in miscare actiunea civila; ea nu este insa chiar actiunea civila. Adeseori, cererea de chemare in judecata indeplineste si functia de sesizare a instantei. Totusi, uneori sesizarea instantei reprezinta un act procedural distinct de cerere. Aceasta constatare este evidenta in situatia in care legea instituie obligatoriu o procedura prealabila de conciliere intre parti, in "procedura gratioasa”, precum si in acele situatii, altele decat cele ce apartin "procedurii gratioase”, cand instanta este solicitata, printr-o cerere comuna a partilor, sa statueze asupra unor elemente de fapt sau de drept dintre ele.

Asadar, cererea de chemare in judecata este actul procedural prin care reclamantul, punand in miscare actiunea civila si, totodata, de regula, investind instanta cu solutionarea ei, isi formuleaza pretentiile fata de cel chemat in judecata, solicitand concursul instantei pentru satisfacerea lor.

Intre ratiunile cererii de chemare in judecata pot fi inscrise si urmatoarele: ea semnifica  abandonarea  ideii  de "justitie individuala”, primitiva – in care partea se confunda cu judecatorul si  se  manifesta  voluntarist – in favoarea "justitiei sociale”, independenta si partiala; intrucat, in principiu, judecata nu se poate realiza din oficiu, cel mai adesea cererea este aceea care investeste instanta; judecatorul neputand da partii ceea ce ea nu a cerut, nici, de regula, mai mult decat ea a cerut (ne eat ultra petita partium), cererea este aceea care determina obiectul pretentiilor si mijloacele pentru justificarea lui, precum si limitele judecatii sub aspectul intinderii pretentiilor si sub aspectul partilor; cererea constituie si actul de somare a paratului, fie pentru anchiesa, fie pentru a-si pregati apararea

Forma si continutul cererii de chemare in judecat

Cererea trebuie facuta in scris (art. 82, alin. 1 si art. 113, alin. 1 C. proc. civ.) si in limba romana (art. 127, alin. 1, din Constitutie si art. 6, alin. 1 din Legea nr. 94/1992).

In contextul conditiilor generale privitoare la cereri (art. 82-84 C. proc. civ. ) si observand exigentele legale in materie (art. 112-114 C. proc. civ.), cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda urmatoarele:

1. Aratarea instantei careia cererea i-a fost adresata. Aceasta mentiune prezinta interes sub doua aspecte: a) potrivit art. 109 C. proc. civ., cererea celui care pretinde un drept trebuie facuta "inaintea instantei competente”. Or, numai prin indicarea instantei poate fi verificata competenta acesteia. Pe de alta parte, numai o instanta competenta se poate considera valabil investita prin sesizarea ei; b) in toate cazurile de competenta terotoriala alternativa sau facultativa, reclamantul numai poate reveni asupra alegerii instantei, iar alegerea instantei se face tocmai prin indicarea acesteia.

2. Identificarea partilor. In aceasta privinta, actuala reglementare este nu numai laconica, dar si lacunara, atat art. 82 alin. 1, cat si art. 112 alin. 1, pct. 1 C. proc. civ. vorbim doar de "numele, domiciliul sau resedinta partilor”. Chiar in lipsa unor texte adecvate, identificarea partilor – persoane fizice – trebuie sa se faca si prin prenume, nationalitate, data nasterii, iar in cazul persoanelor morale prin denumire sau firma, nationalitate, sediu, organelle care le reprezinta legal – asemenea elemente putand prezenta deosebit interes in desfasurarea judecatii. Reclamantul se poate afla in imposibilitatea de a face unele dintre mentiunile aratate, dar aceasta nu trebuie sa anuleze dezideratul identificarii partilor cat mai complet posibil. Identifivarea partilor, prin atributele mentionate, poate prezenta importanta, intre ele, pentru:

a) stabilirea limitelor litigiului sub raportul subiectelor procesuale;

b) verficarea calitatii si a capacitatii procesuale;

c) verficarea competentei instantei;

d) stabilirea locului unde urmeaza sa se faca comunicarea actelor de procedura;

e) asigurarea conditiilor necesare pentru exercitarea dreptului la aparare, precum si pentru sanctionarea incercarii de disimulare frauduloasa a unora dintre elementele procesului.

3. Calitatea juridica in care partile stau in judecata, atunci can dele nu stau in numele lor propriu. Partile stau in judecata intr-o dubla ipostaza: in calitatea ce le deriva din raportul juridic substantial (de exemplu, creditor si debitor); in calitate ce le deriva din raportul juridic procesual (de exemplu, reclaman si parat, intervenient principal, intervenient accesoriu, chemat in garantiei). Intereseaza insa, mai ales, calitatea ce deriva dintr-un raport de reprezentare (mandatar conventional ad litem, reprezentant legal, mandatar judecatoresc). Reprezentantul trebuie sa-si arate calitatea si sa o probeze. Altminteri, se va presupune ca el actioneaza in nume propriu. De asemenea, aratarea calitatii trebuie sa se faca si atunci cand persoana actioneaza atat in nume propriu, cat si ca reprezentant. Mentionarea calitatii, atunci cand partile nu stau in judecata in numele lor propriu, se dovedeste a fi esentiala in unele situatii.   

4. Obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand pretuirea nu este cu putinta. In cazul bunurilor imobile vor fi mentionate elementele necesare pentru identificarea lor (comuna, judet, strada, numar, numar de carte funciara, numarul topografic etc.). Este vorba deci despre pretentia concreta a reclamantului. Determinarea obiectului trebuie sa fie clara, completa, cat mai exacta cu putinta, intrucat si acest reper are multiple semnificatii si implicatii intre care: indicarea exacta a obiectului (quod petitur, quod desideratur si care poate fi dare, facere, pati) pune partile dintr-un inceput pe pozitii de egalitate, paratul putand deja opta intre recunoasterea pretentiilor sau formularea apararilor, raportat la obiect se va verfica respectarea normelor privitoare la competenta instantei, legalitatea alcatuirii completului de judecata, taxa de timbru, admisibilitatea unor probe, eventuala modificare sau completare ulterioara a cererii; obiectul constituie elementul indispensabil al dispozitivului si criteriul de apreciere a situatiilor de minus, plus sau ultra petita; obiectul – sau, mai correct spus material litigioasa – constituie unul dintre elementele autoritatii lucrului judecat;

5. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea. In esenta si atat cat este posibil in acesta prima etapa a procesului civil, reclamantul trebuie sa indice imprejurarile de ordin material din care deriva pretentia sa, titlu juridic pe care se sprijina acea pretentie si cauza juridica – in conventii acesta inseamna echivalentul unei indatoriri, iar in procedura fundamental juridic al pretentiei. Cat priveste motivele de drept, nu este necesar sa se recurga la formele sacramentale, nici sa se indice exact textele de lege, ci sa se indice principiile de drept care fundamenteaza cererea. Sub ambele aspecte – al motivelor de fapt si de drept – aratarea acestora, chiar sumara, este indeniabila pentru a permite paratului sa-si formuleze exceptiile, apararile sau explicatiile, pentru fixarea cadrului procesului si pentru prefigurarea fondului acestuia, dar si – in cele din urma – pentru verificare unuia dintre elementele autorutatii lucrului judecat: cauza juridica;

6. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Simplele alegatii nu pot conduce la admiterea cererii; ele trebuie sa se sprijine pe probe. Probele sunt o institutie dinamica; utilitatea sau inutilitatea lor se remarca in chiar cursul desfasurarii procesului civil. Toate probele – mai ales cele ce sustin obiectul si valoarea cererii, motivele de fapt si titlu juridic – trebuie indicate. Aceasta, pentru relevarea temeiniciei cererii, aprecierea admisibilitatii mijloacelor probatorii, celeritatea justitiei, prevenirea surprinderii adversarului, respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare.

Art. 112 alin. 1, pct. 5 C. proc. civ. aduce cateva precizari in plus:

- Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii, cati parati sunt, precum si cate o copie de pe fiecare inscris pentru instanta; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu orginalul;

- Se poate depune si numai o parte dintr-un inscris privitor la pricina, ramanand ca instanta sa dispuna, la nevoie, infatisarea inscrisului in intregime;

- Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limbas straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri  sau copii cu litere latine, certificate de parte;

- Cand reclamantul voieste sa-si dovedeasca cererea sau vreunul din capetele cererii sale prin interogatoriul paratului, se va cere infatisare in persoana a acesteia, cu mentiunea "la interogatoriu”;

- Cand se va cere dovada cu martori, se va arata numele si domiciliul acestora.

Pentru acest stadiu al procedurii, legea nu prevede sanctiunea care poate interveni in cazul nerespectarii exigentelor prevazute la art. 112 C. proc. civ. Prin corelarea insa cu alte dispozitii, eventuala sanctiune care poate interveni se prefigureaza: presedintele, primind cererea, va dispune citarea paratului la termenul fixat pentru judecata si comunicarea copiilor de pe cerere si inscrisuri, asadar fixarea termenului este conditionata, implicit, de depunerea copiilor de pe inscrisuri (art. 114 alin. 3 C. proc. civ.); presedintele ii va pune in vedere reclamantului lipsurile cererii de chemare in judecata, spre a le intregi inainte de comunicare (art. 114 alin. 2 C. proc. civ.); in afara exceptiilor prevazute de lege, dovezile care nu au fost cerute in conditile art. 112 C. proc. civ., nu vor mai putea fi invocate in cursul judecatii; sub sanctiunea decaderii, partea este obligata, in cazul amanarii judecatii, ca inainte cu cel putin cinci zile de termenul fixat pentru judecata sa depuna copii certificate de pe inscrisurile invocate (art. 138 C. proc. civ.); daca partea refuza sa raspunda la interogatoriu sau daca refuza sa infatiseze inscrisul, instanta va putea considera ca dovedite pretentiile formulate (art. 174 si art. 225 C. proc. civ.) etc.

7. Semnatura (art. 82 alin. 1 si art. 112 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ.). Acest element este indiscutabil necesar, deoarece tocmai semnatura constituie certificarea manifestarii de vointa a reclamantului. De altfel, art. 133 C. proc. civ. – intr-o formulare paradoxala isa – precizeaza ca cererea de chemare in judecata nesemnata va fi declarata nula.

8. Data cererii de chemare in judecata nu este mentionata ca element necesar al acesteia, nici de art. 82 C. proc. civ., nici de art. 112 C. proc. civ. Totusi, datarea trebuie considerata ca necesara. Cu totul adecarat ca cele mai multe si mai semnificative consecinte sunt corelate datei de introducere a cererii de chemare in judecata, dar si data cererii poate atrage unele indicatii (de exemplu, cat priveste capacitatea procesuala a partii).

Art. 133 alin. 1 C. proc. civ. sanctioneaza cu nulitate cererea de chemare in judecata care nu cuprinde  numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura. Textul art. 133 C. proc. civ. ramane vulnerabil sub mai multe aspecte:

a) Ar rezulta, fiind  vorba de sanctionarea "nulitatii”, ca dispozitiile privitoare la elementele cererii de chemare in judecata au caracter imperativ, desi, in realitate, ele au caracter dispozitiv;

b) Ar rezulta, de asemenea, ca lipsurile cererii pot fi invocate de oricare parte si oricand, cu toate ca numai paratul poate invoca exceptia avand ca obiect viciile cererii, si nu pentru prima data in dezbateri de fond, in apel sau in recurs;

c) Termenul "nulitate” poate evoca ideea imposibilitatii acoperirii ulterioare a lipsurilor cererii de chemare in judecata, ceea ce contrazice chiar art. 133 alin. 2 C. proc. civ., cu privire la lipsa semnaturii;

d) In fine, s-ar putea deduce, gresit isa, ca nulitatea nu opereaza atunci cand lipsesc alte elemente din cererea de chemare in judecata decat numele, obiectul sau semnatura. Textul trebuie deci interpretat circumspect.

Potrivit cu natura unor cereri de chemare in judecata, acestea trebuie sa indeplineasca unele conditii complementare.

Timbrarea cererii de chemare in judecata

Actiunile sau cererile – inclusiv cererea de chemare in judecata – introduce la instantele judecatoresti, executorii judecatoresti si serviciile de publicitate imobiliara, cererile pentru exercitarea cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti, precum si eliberarea copiilor de pe acte de catre instantele judecatoresti, executorii judecatoresti si serviciile de publicitate imobiliara, se taxeaza diferentiat, dupa criteriul evaluarii sau al neevaluarii lor in bani.

Timbrarea cererii de chemare in judecata trebuie sa se faca anticipat. Altminteri, ea va fi anulata.

Presedintele, primind cererea de chemare in judecata, va stabili ziua ifatisarii si va cita partile inaintea instantei de judecata, numai dupa ce constata plata taxei de timbru.

Cateva ipoteze practice prezinta importanta sub raportul modului diferentiat de rezolvare: daca cererea este introdusa in comun de mai multe persoane pentru acelasi obiect ori daca obiectul litigiului este un drept sau o obligatie comuna, taxa se datoreaza in solidar si se plateste o singura data; daca reclamantul se adreseaza instantei cu mai multe capete de cerere, iar legea nu prevede o alta solutie, taxa se datoreaza distinct pentru fiecare capat de cerere; cand, dupa sesizarea instantei, reclamantul isi modifica cererea de chemare in judecata, in sensul majorarii pretentiilor sau a valorii acestora, instanta va oblige partea – sub sanctiunea nulitatii plusului de pretentii sau a cererilor ulterioare netimbrate – sa achite taxa pana la cuantumul legal, cel mai tarziu pana la urmatorul termen de judecata; daca, dimpotriva, dupa inregistrarea cererii se micsoreaza obiectul acesteia, taxa se percepe la valoarea initiala, fara a se tine seama de reducerea ulterioara.

Unele categorii de cereri sunt scutite de taxa de timbru.

Netimbrarea cererii se invoca de catre parat pe cale de exceptie, inaintea oricaror alte exceptii de procedura.

Efectele introducerii cererii de chemare in judecata

Cererea de chemare in judecata se depune fie direct la instanta, fie se transmite acesteia prin posta, fie se depune la registratura instantei, primind data certa. Primind cererea si constatand plata timbrului, precum si indeplinirea celorlalte conditii prevazute de lege, presedintele va fixa ziua infatisarii si va cita partile in fata instantei. Cand reclamantul este de fata la fixarea termenului, el ia termenul in cunostinta.

Presedintele, daca este cazul va sesiza reclamantului lipsurile cererii de chemare in judecata, pentru ca acesta sa le inlature, inainte de comunicare cererii catre parat.

Introducerea cererii de chemare in judecata produce atat efecte procedurale, cat si unele efecte substantiale, asupra fondului dreptului.

A) Efectele procedurale. Introducerea cererii de chemare in judecata provoaca, in esenta, doua efecte procedurale, care se rasfrang asupra partilor si asupra instantei:

1. Cererea de chemare in judecata "creeaza instanta”, in sensul ca ea deschide judecata care, de regula, se finalizeaza printr-o hotarare judecatoreasca. Exista deci intre parti o situatie juridica noua, de natura procedurala, precum si un raport juridic determinat intre parti si instanta, din care decurg cateva consecinte:

a) Partile dobandesc drepturi si obligatii subiective procesuale, a caror exercitare sau indeplinire sunt garantate prin sanctiuni specific procesuale, statuate sau validate de instanta;

b) Cererea de chemare in judecata delimiteaza cadrul procesual in care se va desfasura judecata (partile, obiectul si cauza litigiului), asa incat: obiectul actiunii fiind precizat deja, acesta nu mai poate fi schimbat decat modificand cererea in conditiile prevazute de lege; competenta generala a instantei, precum si competenta ei materiala si teritoriala vor fi validate ca atare, pe parcursul judecarii, in raport de obiectul actiunii; in acele cazuri in care, potrivit art. 12 C. proc. civ., recxlamantul are a alege intre mai multe instante deopotriva competente, cererea ii materiaslizeaza irevocabil vointa de a se judeca la o anumita instanta; potrivit cu obiectul cererii se va aprecia legalitata compunerii completului de judecata; in raport de elementele cererii, eventual se va justifica sau nu exceptia litispendentei; obiectul cererii va fi criteriu de apreciere a motivelor de apel sau revizuire, intrucat instanta s-ar fi pronuntat minus, ultra sau plus petita; modul de transpunere a elementelor cererii in hotarare definitiva sau irevocabila va justifica sau nu eventuala exceptie a autoritatii lucrului judecat;

c) Partile sunt obligate sa compare in fata instantei, in care scope ele vor fi citate. Altminteri, se poate ajunge, dupa caz, la respingerea cererii ca nesustinuta (art. 616 C. proc. civ.), supendarea judecatii (art. 242 pct. 2 C. proc. civ.) sau judecarea in lipsa (art. 242 alin. ultim C. proc. civ.);

d) Partile sunt obligate sa staruie in judecata, altfel putand intervene sanctiune perimarii (art. 248 C. proc. civ.);

e) Partile – mai intai reclamantul si apoi paratul – sunt obligate sa puna concluzii in fond (art. 128 si art. 146 C. proc. civ.), caci, in caz contrar, instanta va putea statua asupra fondului litigiului numai in considerarea elementelor cererii si, eventual, ale intampinariii;

f) De la data introducerii cererii de chemare in judecata se produce efectul conservator de drepturi al acesteia, socotindu-se – in cazul hotararilor declarative sau constitutive de drepturi – ca procesul a fost castigat de la acea data;

2. Cererea de chemare in judecata, daca ea este facuta nemijlocit, direct in fata instantei, semnifica sesizarea sau investirea acesteia cu solutionarea litigiului.

B.Efectele substantiale, asupra fondului dreptului. Cererea de chemare in judecata conserva si consolideaza drepturile subietive alegate. In acest vsens pot fi consemnate ca asemenea efecte: intreruperea prescriptiei sau a forcluziunii; punerea in intarziere; transmiterea actiunilor exclusive atasate persoanei decedatului.

1. Intreruperea prescriptiei sau a termenului pentru a actiona (termenul de forcluziune) este supusa catorva exigente:

a) Cererea de chemare in judecata, chiar daca poarta o denumire gresita, trebuie sa fie o veritabila cerere introductiva de instanta, avand ca obiect recunoasterea unui drept litigious;

b) Cererea de chemare in judecata trbuie sa fie efectiva, adica facuta in scopul de a fi admisa;

c) Cererea sa fie admisa, printr-o hotarare definitiva sau irevocabila.

Intinderea efectului interrupt de prescriptie este limitata sub un intreit aspect:

I) Intreruperea prescriptiei priveste actiunea atasata dreptului subiectiv alegat prin cererea de chemare in judecata, nu insa si alte actiuni, pe care se sprijina alte drepturi subiective, exceptand situatia cand cele doua actiuni, chiar daca avand cause distincte, tind spre un singur si acelasi scop, astfel incat cea de-a doua actiune este virtualmente compromisa prin cea dintai;

II) Intreruperea prescriptiei poate profita numai titularului dreptului alegat si numai impotriva aceluia care a fost chemat in judecata sau a tertilor care au intervenit voluntar in favoarea lui. Asa fiind, intreruperea prescriptiei nu profita: paratului, cat priveste actiunea acestuia pentru ocrotirea propriului sau drept; celorlalti reclamanti aflati in situatia de coparticipare procesuala activa; nici reclamantului impotriva altor parati, aflati in situatia de coparticipare procesuala pasiva.

Totusi, legea civila prevede cateva exceptii: in cazul solidaritatii active, astfel cum rezulta din art. 1035 C. civ., intreruperea prescriptiei realizata de unul dintre creditorii solidari profita si celorlalti creditori aflati in solidaritate; in cazul solidaritatii pasive, in sensul art. 1045 C. civ., actiunea intentata impotriva unuia dintre debitorii solidari intrerupe prescriptia fata de ceilalti debitori aflati in solodaritate;

III) Intreruperea prescriptiei opereaza cat timp dureaza judecata – actions quae tempore perimuntur semel iudicio inclusae salve permanent – incetand odata cu ultimul act de procedura, dupa care urmeaza perimarea sau inceperea unei noi prescriptii.

2. Cererea de chemare in judecata opereaza punerea in intarzierea a paratului. Rezulta de aici cateva consecinte:

a) Intrucat cererea de chemare in judecata este asimilata unei somatii de plata, paratul poate fi obligat la plata de daune – interese moratorii, chiar daca reclamantul nu a introdus cererea la instanta competenta sau daca, ulterior, el a renuntat la judecata. Daca cererea are ca obiect plata unei sume – neproducatoare de dobanzi – sau egularizarea unui cont, daunele moratorii incep sa curga de la data introducerii cererii de chemare in judecata, intrucat, pe de-o parte, aceasta constituie o somatie, iar pe de alta, pentru ca creanta este anterioara cererii. In caz de condamnare la despagubiri, daunele moratorii incep sa curga de la data cand hotararea a fost pronuntata, indifferent de natura datoriei, daca legea nu a fixat un alt punct de plecare;

b) Daca litigiul are ca obiect un lucru frugifer, posesorul trebuie sa-l predea cu toate fructele lui. Cu alte cuvinte, chiar daca posesorul este de buna credinta, el nu poate conserva fructele percepute posterior cererii de chemare in judecata;

c) Cand litigiul are ca obiect predarea unui lucru cert, riscul pieirii bunului se stramuta asupra paratului (art. 1074 alin. 2 C. civ.), chiar daca lucrul a pierit in caz fortuit. El va fi scutit de riscul pieirii fortuite a bunului daca va putea dovedi ca acesta ar fi pierit si la creditor, atunci cand si-ar fi executat obligatia de predare la termen (art. 1756 alin. 2 C. civ.).

3. Cererea de chemare in judecata transmite mostenitorilor unele dintre actiunile exclusiv atasate persoanei decedatului. Altfel spus, unele dintre actiunile lui de cuius nu pot fi pornite de mostenitorii sai, dar pot fi continuate de acestia.

Stiri pe aceasta tema

Tribunalul Arges a anulat cererea de chemare in judecata formulata de "Majestatea Sa" Dan Stanescu, "regele rromilor crestin ortodox"
Tribunalul Arges a anulat, la sfarsitul saptamanii trecute, cererea formulata de "Majestatea Sa" Dan Stanescu, "regele rromilor crestin ortodox", prin care i-a chemat in judecata pe fiii mostenitori ai lui Dorin Cioaba. Dan Stanescu solicitase instantei, atat in nume personal, cat si in numele fratelui sau Danut, precum si in numele Fundatiei Rromilor din Romania Stanescu Badea pentru Credinta si Umanitate, sa le retraga fratilor Cioaba titlurile de regi "obtinute cu incalcarea traditiei tiganes...
Cererile de chemare in judecata vor fi respinse incepand de la 1 august, in cazul neparticiparii la sedinta de mediere
Dispozitiile referitoare la sanctiunea inadmisibilitatii cererii de chemare in judecata daca nu se face dovada participarii la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii pentru acele domenii care fac obiectul procedurii prealabile obligatorii vor intra in vigoare incepand de maine, 1 august.
Tribunalul Bucuresti a respins anularea privatizarii CFR Marfa. OmniTRAX nu a indeplinit criteriile de chemare in judecata
Compania Americana OmniTRAX Inc. a pierdut, ieri, la Tribunalul Bucuresti procesul prin care a cerut anularea licitatiei privind prtivatizarea CFR Marfa. Toate actiunile deschise de americani in instanta impotriva Ministerului Transporturuilor s-au soldat cu un esec. Este vorba despre doua procese prierdute pentru ca mandatarul companiei, Anda Bloom, nu a completat cum trebuie cererea de chemare in judecata, iar un al treilea proces pierdut viza o reexaminare a taxei de timbru.
Apel pentru semnalarea aplicarii abuzive a dispozitiilor din NCPC privind regularizarea cererii de chemare in judecata
Consiliul Baroului Dolj a analizat, in sedinta din 10 octombrie 2013, o serie de incidente procedurale determinate de aplicarea incorecta a dispozitiilor Noului Cod de procedura civila (NCPC), privitoare la verificarea si regularizarea cererilor de chemare in judecata.
Dupa ce a pierdut un proces contra lui Victor Ponta, avocata Cristina Traila a renuntat la a doua chemare in judecata
Litigiul din instanta dintre primul ministru Victor Ponta si avocata Cristina Traila s-a terminat cu respingerea de catre instanta a actiunii formulata de fosta sefa a ANRMAP. Judecatoria Sectorului 1 a constatat ca cererea de chemare in judecata a lui Victor Ponta este neintemeiata. Pe de alta parte, Cristina Traila a mai deschis o actiune, tot la Judecatoria Sectorului 1, pe care, insa, si-a restras-o chiar in ziua in care a pierdut, pe fond, primul proces.
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2005-2010 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2011
Sati