| |
PENTRU AVOCATI:
construieste-ti afacerea
HOME
STIRI
ANALIZA INTERVIU SFATUL EXPERTULUI
LEGISLATIE
FORUM AVOCATI CONTACT
ACADEMICA Facultati de drept
Cariera
Burse Concursuri Lucrari Ora de practica Fun
norma_juridica1.docx
66 descarcari
Referat - Norma juridica
Norma juridica este elementul de structura interna a dreptului, cu ajutorul careia se stabileste un mod de comportament al individului in societate, precum si un cumul de pretentii si exigente ale societatii fata de individ.

Discutii similare pe forum

Completare norma - scris de Cetatean - 2 raspunsuri
Īntr-un liceu exista un titular pe geografie ?i un titular cu dubla specializare,pe geografie-istorie.Īntrucāt sunt clase mai pu?ine,unul trebuie s?-?i completeze norma.Cine are dreptul s? r?mān? īn continuare ?i cine trebuie s? se duc? la completare de norm???i care sunt articolele unde se men?ioneaz? aceste lucruri?V? mul?umesc!
Norma intreaga in 2 locuri? - scris de Costelino - 16 raspunsuri
Poate un angajat in cumul de functii cu functia de baza in afara unitatii, sa aiba tot norma intreaga ? (8h.) In codul muncii nu scrie explicit daca cineva poate lucra cate 8 ore in 2 locuri de munca.
Norma de ordine publica ? - scris de bog28 - 16 raspunsuri
in materia executarii silite imobiliare, Codul de procedura civila, [b:1sm3tls9]art.499 [/b:1sm3tls9]prevede: [i:1sm3tls9]"Dupa primirea somatiei, debitorul poate cere instantei de executare [u:1sm3tls9]in tremen de 10 zile de la comunicare[/u:1sm3tls9], sa-i incuviinteze ca plata integrala a datoriei, inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare, sa se faca din veniturile imobilului urmarit sau din alte venituri ale sale timp de 6 luni."[/i:1sm3tls9] termenul de 10 zile este...
Art 208 c.p.civ - norma imperativa sau disozitiva? - scris de Kateri - 9 raspunsuri
salut! dupa parerea voastra, norma din 208 Cpc este imperativa sau dispozitiva? art 208: daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte recomandata (..). Multumesc, K.
Norma metodologica 608/773/1998 - scris de luminel - 0 raspunsuri
In conformitate cu dispozitiile art.64 din Normele metodologice P. 608 - 773/1998, actul aditional semnat la registrul comertului, poate fi considerat act autentic?

 Relatiile sociale care se stabilesc intre oameni presupun existenta unor norme de comportare in societate sub diferite aspecte: etice, morale, religioase, juridice. Intre normele existente la nivelul unei societati exista o stransa legatura si interconditionare, deoarece:

  • reflecta conditiile social-economice ale epocii
  • dispozitiile lor sunt concordante
  • au caracter general si impersonal
  • prin intermediul lor se prescriu actiunile obligatorii impuse sau permise
  • urmaresc incurajarea conduitelor prescrise si sanctionarea  celor ce deviaza de la prevederile lor.

Intre normele sociale , prin continut si forma, se detaseaza normele juridice, care constituie structura interna a dreptului.

Obisnuit, ĖnormaĖ este echivalent cu ĖregulaĖ, deoarece marea majoritate a normelor contin reguli de comportament, sanctiuni pentru cei ce le neglijeaza, cat si anumite obligatii corelative drepturilor subiective garantate. In afara normelor de comportament, norma juridica poate contine principii generale de drept, definitii, explicarea unor termeni legali, etc.

Norma de drept  contine ceea ce trebuie sa indeplineasca un anumit subiect, ceea ce este el indreptatit sa faca sau ceea ce i se recomanda sau este stimulat sa faca.

Normele de drept, cu toate ca sunt variate ca forma, continut si gama a relatiilor sociale reglementate, au anumite trasaturi definitorii sau caracteristici comune care le deosebesc de celelalte norme sociale:

  • Caracter general si impersonal – deoarece vizeaza totalitatea imprejurarilor ce cad sub incidenta formulei lor generale, conduita prescrisa fiind tipica si aplicabila nelimitat. Prin aceasta trasatura normele juridice se deosebesc de actul  individual de aplicare a dreptului, care este concret si personal. Norma juridica abstractizeaza; aceasta nu inseamna ca oricand si oricum se poate aplica aceeasi norma juridica, deoarece sunt norme juridice care se aplica unor categorii speciale de subiecti sau in spatii bine precizate. Cu toate acestea, norma juridica contine un model abstract pentru un agent posibil al actiunii sociale, ceea ce ii impune acestuia o varianta de comportament, in conditiile in care acesta are la dispozitie mai multe variante.
  • Caracterul imperativ , obligatoriu al normei juridice care nu este o simpla recomandare, astfel ca respectarea sa sa fie garantata, la nevoie, cu ajutorul fortei de constrangere a statului. Pentru a deveni obligatorie norma de drept se bucura de garantia statala. Ea se aplica in toate raporturile sociale din momentul intrarii sale in vigoare si pana la iesirea din vigoare, in mod continuu , neconditionat.
  • Caracterul volitional rezulta din faptul ca reglementeazanumai conduita volitionala a oamenilor si nu fapte independente de vointa acestora.
  • Norma juridica prescrie o conduita tipica dupa care subiectii de drept vizati trebuie sa se conduca in activitatea lor, prefigurand un anume comportament social.

Norma juridica implica in mod ideal un raport inter-subiectiv, deoarece ea nu este doar o prescriptie general-abstracta si tipica, ci are in vedere faptul carelatiile sociale se realizeaza intre oameni.

Norma juridica este o regula de conduita cu caracter general si impersonal, care exprima vointa de stat si a carei respectare este obligatorie si garantata, la nevoie, prin forta de constrangere a statului.

Structura normei juridic

     Continutul normei juridice si conceptul sau fac parte din ansamblul de notiuni si categorii ale gandirii juridice prin intermediul carora este aplicata realitatea juridica.

Structural normajuridica poate fi clasificatadin punct de vedere logico-juridic sau tehnico-legislativ.

Continutul normei juridice are o structura logico-juridica constand din elemente reciproc dependente, indiferent de formularea ei tehnico-legislativa, care are in vedere tocmai forma exterioara de exprimare a continutului sau si incadrarea in textele legislative.

  1. Structura logico-juridica a normei juridice are o componenta trihotomica, formata din ipoteza, dispoztie si sanctiune, in continutul carora se prevad conditiile de aplicare, tipul de conduita si urmarile nerespectarii si incalcarii normei.

IPOTEZA este acea parte a normei juridice care stabileste conditiile, imprejurarile sau faptele in prezenta carora se aplica dispozitiile legale si categoriile de subiecte carora le este destinata. Ipoteza poate fi determinata sau relativ-determinata.

Ipoteza determinata stabileste exact conditia de aplicare a dispozitiei, pe cand cea relativ determinata indica imprejurarile in care se aplica dispoztia, fara sa redea continutul concret al acestor imprejurari, ci este lasat la latitudinea organului de aplicare a dreptului.

De asemenea, ipoteza poate fi simpla – atunci cand prevede o singura imprejurare privind aplicarea dispoztiei, sau  complexa – cand sunt prevazute mai multe imprejurari, care toate impreuna sau fiecare  in parte pot determina aplicarea.

DISPOZITIA– (miezul normei juridice) – prevede conduita ce trebuie urmata in ipoteza data, stabilind drepturile subiective si obligatiile corespunzatoare ale persoanelor vizate de respectiva norma.

Dispozitia poate fi:

  • determinata – cand stabileste categoric si fara nici o posibilitate de derogare drepturile si obligatiile celor vizati (de ex. In Codul familiei dispoztia prin care bunurile dobandite de oricare din soti in timpul casatoriei sunt bunuri comune ale sotilor) , si
  •  relativ – determinata, cand norma prevede mai multe variante posibile de conduita,   urmand ca subiectul sa-si aleaga  una dintre ele.

SANCTIUNEAindica urmarile nerespectarii dispoztiei normei juridice, adica masurile ce se pot lua impotriva celor care au incalcat dispoztia si care se aduc la indeplinire prin forta de constrangere a statului.

In functie de natura raportului social reglementat, de pericolul social pe care-l comporta incalcarea dreptului, distingem:

  • sanctiuni penale;
  • sanctiuni administrative;
  • sanctiuni civile, etc.

Dupa modul de determinare, sanctiunile pot fi:

  • absolut-determinate – sunt clar si precis exprimate, neputand fi modificate de organul de aplicare a dreptului;
  • relativ – determinate – care stabilesc limitele minime si maxime ale sanctiunii, iar organul de aplicare poate decide intre aceste limite;
  • alternative – cand organul de aplicare alege una din sanctiunile prescrise de lege;
  • cumulative – in care se stabilesc sanctiuni care se aplica cumulativ.

Din necesitati de tehnica legislativa si structurare si sistematizare a normei juridice, de cele mai multe ori elementele normei juridice nu sunt formulate unitar in cadrul unui articol, ci sunt dispersate, uneori, in intreg continutul actului normativ, sau chiar in acte normative diferite, astfel ca unitatea lor trebuie cautata in continutul actului normativ sau prin corelare cu alte acte normative.

  1. Structura tehnico-juridica reprezinta organizarea normelor juridice pe capitole, sectiuni, articole, paragrafe, aliniate, etc.

Elementul structural de baza al normei juridice il formeaza ARTICOLUL.

Clasificarea normelor juridice

In literatura juridica normele juridice sunt clasificate in diverse categorii dupa criterii variate. De exemplu,

  1. dupa obiectul si metoda reglementarii juridice, deci a ramurii de drept din care fac parte, distingem tot atatea categorii de norme cate ramuri de drept exista:
  2. norme de drept civil;
  3. norme de drept constitutional;
  4. norme de drept administrativ;
  5. norme de drept procesual civil;
  6. norme de drept penal;
  7. norme de drept procesual penal;
  8. norme de dreptul muncii, etc.
  9. dupa izvorul de drept in care sunt incorporate si dupa functia lor juridica, normele de drept pot fi cuprinse in legi, ordonante guvernamentale, acte normative elaborate de organele administratiei de stat centrale si locale.
  10. Dupa modul de cuprindere a partilor structurale ale normei juridice, acestea pot fi complete –cand cuprind toate elementele constitutive; norme juridice de trimitere, care se completeaza cu norme din acelasi act normativ sau cu norme din alte acte normative existente si norme juridice in alb, care urmeaza sa se completeze cu dispozitii din acte normative ce urmeaza sa apara.
  11. Dupa sfera de aplicare si gradul de generalitate:
  12. norme generale – care se aplica tuturor relatiilor sociale dintr-o ramura de drept;
  13. norme speciale – care se aplica numai unei anumite categorii de relatii din cadrul unei ramuri de drept;
  14. norme de exceptie – care sunt date in completarea unei norme generale sau speciale, instituind un regim derogator de la ele.

Regula este ca normele speciale deroga de la normele generale, iar normele de exceptie sunt de stricta interpretare.

  1. dupa caracterul conduitei pe care o prescriu:
  2. norme imperative – acaror respectare se impune obligatoriu, fara a fi admisa nici o derogare sub amenintarea sanctiunii. Acestea pot fi:
    • onerative – atunci cand prescriu in mod expres obligatiile de savarsire a unei actiuni;
    • prohibitive, care interzic savarsirea unei actiuni sau o anume conduita.

Aceasta subdivizare nu este absoluta, intrucat aceeasi norma poate fi in acelasi timp onerativa si prohibitiva.

  • norme dispozitive – sunt normele a caror aplicare este lasata la dispoztia subiectilor de drept carora li se adreseaza. Ele se subdivid:
    • norme permisive care nici nu interzic savarsirea unui act si nici nu impun o actiune, ci stabilesc doar anumite drepturi unor subiecte de drept vizate;
    • norme supletive – care lasa posibilitatea subiectilor de drept de- a –si alege o anumita conduita in anumite limite;
    • norme stimulative – stabilesc stimulente si conditii de acordare a acestora de catre organele competente. In ipoteza indeplinita, condititiile respectivei norme devin obligatorii.
    • Norme de recomandare ce prevad o anumita conduita pe care statul o recomanda unor organe ale sale sau unor cetateni, iar in ipoteza in care destinatarii lor isi insusesc recomandarile, normele capata caracter obligatoriu.
    • Norme punitive ce prevad sanctiunile juridice pentru cei ce infrang normele juridice. Spre deosebire de cele stimulative, aceste norme au un caracter imperativ, si in functie de modul de redactare, pot fi:onerative sau prohibitive.
    • Norme organizatorice- care urmaresc sa fundamenteze cadrul de functionare al institutiilor si celorlalte organisme sociale , modul de infiintare, scopul, competenta, relatiile in sistem.

Actiunea normelor juridice in timp, spatiu si asupra persoanelor

Realizarea dreptului prin traducerea in viata a normelor juridice este conditionata de durata mentinerii in vigoare a actelor normative, de raza teritoriala in care ele isi produc efectele si de sfera persoanelor asupra carora ele actioneaza.

Actiunea normelor juridice in timp  - este delimitata de momentul intrarii in vigoare si de cel al incetarii existentei lor. Aplicandu-se numai la faptele care se petrec in timpul cat sunt in vigoare, ele nu sunt nici retroactive, nici ultraactive.

In general, trecutul scapa actiunii unei legi si de aceea, ele actioneaza numai pentru viitor. Norma de drept fiind un amendament adus conditiei umane permite sau interzice anumite actiuni. Nu se poate impune nimanui sa se supuna unei legi care nu exista si, de aceea, nimeni nu poate fi invinuit ca a savarsit o fapta care nu era prohibita, ci era, dimpotriva, admisa la data savarsirii ei.

Sub aspectul actiunii in timp a normelor juridice actioneaza principiul neretroactivitatii legii, ceea ce presupune stabilirea momentului initial si a momentului final al actiunii legii.

In principiu, in Romania, normele juridice intra in vigoare in momentul publicarii lor in Monitorul Oficial, sau la data aducerii lor la cunostinta celor carora li se adreseaza. Conform principiului  NEMO CENSITUR IGNORARE LEGEM (Nimeni nu se poate prevala de necunoasterea legii), legile se presupun cunoscute de la data aducerii lor la cunostinta conform principiului publicitatii. Uneori, in cuprinsul actelor normative se prevede o alta data, ulterioara datei publicarii normei, pentru intrarea in vigoare. Se acorda astfel un termen necesar pentru cunoasterea noii norme.

Principiul neretroactivitatii legii este consacrat in art.1 din Codul civil, in art.10-11 din Codul penal.

De la aplicarea principiului neretroactivitatii legii exista insa si unele exceptii, cand legile se aplica retroactiv, si anume:

  • In situatia cand legea prevede expres ca se aplica unor fapte petrecute anterior, fara ca prin aceasta sa se ingradeasca  drepturile fundamentale garantate prin Constitutie;
  • In cazul cand este necesara inlaturarea unor piedici care franeaza procesul transformarilor sociale;
  • In cazul legilor interpretative care clarifica intelesul unor norme juridice si care se aplica de la data intrarii in vigoare a normei interpretate, in cazul cand ele apar ulterior acestora;
  • In cazul legii penale mai favorabile, adica daca de la data savarsirii unei infractiuni si pana la data ultimului act de executare au aparut mai multe legi care sanctioneaza diferit aceeasi fapta, se va aplica legea penala cu sanctiunea mai blanda.

Actul normativ ramane in vigoare pana cand el este abrogat printr-un alt act normativ de acelasi grad sau superior lui, precum si prin ajungerea la termen sau caderea in desuetudine.

Actul prin care inceteaza existenta unei norme juridice se numeste ABROGARE. Ea poate fi:

  1. Abrogare expresa direct cand intr-un act normativ nou se arata in mod expres ca actul normativ anterior sau doar unele articole se abroga.
  2. Abrogare expresa indirect cand legea noua se limiteaza sa mentioneze ca dispozitiile anterioare contrare prevederilor ei se abroga, fara a se mentiona direct actul normativ sau articole care se abroga.
  3. Abrogare tacita cand noul act normativ nu abroga expres pe cele vechi, dar prin regulile pe care le prescrie se abate de la vechea reglementare. Abrogarea tacita este o manifestare de vointa a organelor statului ce emit actul normativ, care chiar daca nu contine o clauza expresa de abrogare poate fi considerat act de abrogare prin conduita contrara impusa.
  4. Caderea in desuetudine reprezinta incetarea efectelor unei norme neabrogate, dar care isi inceteaza aplicarea, intrucat relatiile sociale  pe care le reglementeaza sunt depasite

In toate legislatiile exista si norme a caror actiune este determinata in timp. Acestea sunt legile temporare, adica au numai o anume  durata de existenta.

Au un caracter temporar actele normativecare sunt elaborate pentru anume situatii provizorii: stare de razboi, calamitati naturale, iar o data cu incetarea conditiilor care au determinat aparitia lor, este firesc sa iese din vigoare si actele de reglementare ale acestora.

Actiunea normelor juridice in spatiu si asupra persoanelor

 Ne intereseaza daca normele juridice se aplica asupra tuturor persoanelor ce se gasesc pe un teritoriu, indiferent daca sunt sau nu cetateni ai tarii respective si daca se aplica sau nu unor fapte savarsite in afara teritoriului tarii.

In general, o norma juridica, in virtutea suveranitatii statului, se aplica si actioneaza asupra intregului teritoriu al tarii care a emis-o.

Prin teritoriu , in sens juridic, se intelege totalitatea intinderilor de uscat si apa, spatiul inconjurator – subsolul si spatiul aerian, asupra carora statul isi manifesta autoritatea.

Desi in conceptia legislatiei romane, navele si aeronavele romanesti nu intra in notiunea de teritoriu national, faptele savarsite pe o nava sau aeronava romaneasca aflata in afara marii teritoriale, sunt socotite ca fapte savarsite pe teritoriul tarii ca urmare a extinderii actiunii legii noastre nationale si  nu ca urmare a extinderii notiunii de teritoriu.

Limitele teritoriului sunt cele indicate prin frontiera de stat (naturala sau conventionala). Frontierele aeriene  sunt precizate cu ajutorul unor linii perpendiculare care pornesc de pe frontierele terestre sau acvatice in sus pana la limita liniei inferioare a spatiului cosmic. Teritoriul si frontierele sunt inviolabile si regimul lor juridic este stabilit prin tratate internationale si norme interne.

Necesitatea mentinerii si dezvoltarii relatiilor internationale impune existenta unor exceptii de la principiul teritorialitatii legii.

Principalele situatii in care nu se aplica legea tarii noastre pe teritoriul Romaniei sunt:

  • IMUNITATEA DIPLOMATICA consta in exceptarea unor persoane care exercita activitati diplomatice. Imunitatea diplomatica presupune:
  • inviolabilitatea personala a reprezentantilor  diplomatici
  • inviolabilitatea cladirilor ocupate de reprezentanta diplomatica;
  • inviolabilitatea mijloacelor de transport apartinatoare reprezentantei diplomatice;
  • invilabilitatea corespondentei diplomatice

Totodata, agentii diplomatici sunt exceptati de la jurisdictia penala, civila si administrativa a tarii de resedinta.

In cazul in care un representant diplomatic comite o infractiune, sau nesocoteste legile tarii  in care a fost acreditat, guvernul tarii de resedinta il poate declara PERSONA NON GRATA,  ceea ce atrage dupa sine rechemarea sau expulzarea lui.

  • STATUTUL JURIDIC AL CONSULILOR – Reprezentantii consulari ai statelor straine se bucura pe baza reciprocitatii de un regim juridic asemanator imunitatii diplomatice, respectiv anumite drepturi si privilegii:
  • scutirea de unele impozite sau prestatii;
  • nesupunerea fata de jurisdictia instantelor tarii de resedinta, etc.
  • REGIMUL JURIDIC AL CETATENILOR STRAINI –

Situatia strainilor poate fi supusa unuia din urmatoarele regimuri juridice:

  • regimul national – prin care se acorda strainilor, in conditii de reciprocitate, drepturile civile de care se bucura cetatenii statului respectiv;
  • regimul special prin care se acorda strainilor anumite drepturi prevazute in unele legi sau tratate internationale;
  • regimul clauzei natiunii celei mai favorizate prin care se acorda cetatenilor straini drepturi care sa nu fie mai restranse decat drepturile acordate cetatenilor oricarui alt stat tert.

In cazul in care faptele se petrec pe teritoriul mai multor state, intervine conflictul de legi, care se rezolva prin conventii internationale pe baza reciprocitatii dintre state.

Principalele situatii in care legile statului nostru se aplica si in afara frontierelor, pe baza reciprocitatii, sunt prevazute in Codul penal , explicabile prin necesitatea de a separa anumite interese deosebite pentru statul respectiv sau pentru societate in general.

Este de asemenea, firesc ca statul sa aplice legile sale asupra cetatenilor sai, chiar daca au savarsit fapte incriminate de legea romana  in strainatate.

Sunt situatii in care statul nostru  aplica legile sale si fata de straini, atunci cand sunt lezate interesele fundamentale ale statului nostru sau ale unui alt stat, atunci cand statul nostru s-a obligat la aceasta prin conventii internationale. Aceste situatii sunt prevazute de Codul penal in art.4-6:

1.PERSONALITATEA LEGII PENALE –cand legea penala romaneasca se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nici o cetatenie, are domiciliul in tara noastra;

2.REALITATEA LEGII PENALE -  cand legea penala romaneasca se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, contra securitatii statului roman sau contra vietii unui cetatean roman, ori prin care s-a adus o vatamare grava integritatii sau sanatatii unui cetatean roman, cand sunt savarsite de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, ce nu domiciliaza pe teritoriul tarii.

3.UNIVERSALITATEA LEGII PENALE – cand legea penala romana  se aplica si altor infractiuni decat cele de mai sus savarsite pe teritoriul tarii de un cetatean strain sau o persoana fara cetatenie, care nu domiciliaza pe teritoriul tarii, daca fapta este privita ca o infractiune si de legea penala a tarii unde a fost savarsita, si daca faptuitorul se afla la noi in tara .

Norma juridica se aplica tuturor cetatenilor statului nostru care se bucura de egalitate in fata legii.

 Bibliografie

1. Gheorghe BOBOS, Corina BUZDUGAN, Teoria generala a dreptului, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2005;

2. Ioan CETERCHI, Ion CRAIOVAN, Introducere in teoria generala a dreptului, Editura ALL BECK, Bucuresti, 1999;

3. Ion CRAIOVAN, Teoria generala a dreptului, Editura Sibils, Craiova, 1999.

4. Gheorghe C.MIHAI, Radu I. MOTICA, Dundamentele dreptului. Teoria si filosofia

dreptului, Ed. ALL, Bucuresti, 1997

5. Gheorghe MIHAI, Teoria Dreptului, editia 2, Ed. ALL BECK, Bucuresti, 2004

6. Carmen POPA, Teoria generala a dreptului, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2001.

Stiri pe aceasta tema

INM scoate la concurs posturi de formatori cu norma partiala
Institutul National al Magistraturii (INM) a anuntat, miercuri, scoaterea la concurs a 11 posturi de formatori cu norma partiala, in cadrul departamentului de formare initiala. Decizia se bazeaza pe prevederile art. 108 alin. 1 din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, conform carora Personalul de instruire al INM este asigurat, de regula, din randul judecatorilor si procurorilor in functie, care pot fi detasati in conditiile prezentei legi, cu acordul lor, in cadrul Institutului, cu avi...
INM scoate la concurs sase posturi de formator cu norma intreaga
Institutul National al Magistraturii a reluat procedurile de selectie pentru ocuparea a sase posturi de formator cu norma intreaga in cadrul departamentelor de formare initiala, formare continua si formare formatori.
CSSPP adopta norma privind aderarea si evidenta la fondurile de pensii administrate privat
Consiliul Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) a aprobat norma pentru modificarea si completarea Normei nr. 22/2009, referitoare la aderarea si evidenta participantilor la fondurile de pensii administrate privat, actul nomativ urmand sa intre in vigoare la 1 ianuarie 2012.
Judecatoarea Ana Cristina Labus va fi detasata ca formator cu norma intreaga la INM, dupa ce a castigat un proces cu CSM
Judecatoarea Ana Cristina Labus, membru al CSM, va fi detasata la Institutul National al Magistraturii. Plenul CSM a admis, in sedinta din 8 octombrie 2012, contestatia impotriva hotararii sectiei pentru judecatori nr.788 din 1 octombrie 2012, care ii respinsese cererea de detasare pe motiv ca ar lipsi avizul Consiliului Stiintific al Institutului.
Malpraxisul, din perspectiva juridica
Facultatea de Stiinte Juridice si Elsa Oradea organizeaza miercuri, 25 aprilie, de la ora 17:00, seminarul cu tema: "Malpraxisul din perspectiva juridica".
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2005-2010 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2011
Sati