Codul penal reglementeaza liberarea conditionata in:

- art.551 (cel condamnat la pedeapsa detentiei pe viata poate fi liberat conditionat dupa executarea a 20 de ani de detentie, daca este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi de indreptare, tinandu-se cont si de antecedentele sale penale),

-art.59 (dupa ce a executat 2/3 din durata pedepsei, in cazul pedepsei care nu depaseste 10 ani, sau 3/4 din pedeapsa in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul [...] poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei),

-art.591 (cel condamnat pentru savarsirea unei infractiuni din culpa, poate fi liberat conditionat [...]dupa ce a executat cel putin 1/2 din durata pedepsei care nu depaseste 10 ani sau cel putin 2/3 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.591C.pen.),

- art.60 (condamnatul, care din cauza starii de sanatate sau din alte cauze, nu a fost niciodata folosit la munca ori nu mai este folosit, poate fi liberat conditionat dupa executarea fractiilor de pedeapsa aratate la art.59 C.pen., daca da dovezi temeinice de indreptare),

- art.61 (pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la liberare si pana la implinirea duratei pedepsei cel condamnat nu a mai savarsit din nou o infractiune.

2.Procedura de acordare a liberarii conditionate. Din punct de vedere legal, liberarea conditionata constituie un act de clementa acordat persoanei privata de libertate, condamnata la pedeapsa inchisorii sau detentiei pe viata, prin care se dispune ca restul de pedeapsa sa fie executat in libertate, masura vizand in mod direct conduita condamnatului pe timpul detentiei, dar si indeplinirea conditiilor privind executarea fractiei legale.

Astfel, potrivit art.14 din Legea nr.275/2006, in fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, medicul penitenciarului, seful serviciului socioeducativ si un consilier de probatiune in a carui circumscriptie teritoriala de afla penitenciarul, desemnat anual de directorul serviciului, psihologul si educatorul implicati in programul de reintegrare sociala a persoanei condamnate.Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate propune liberarea conditionata tinand seama de fractiunea de pedeapsa efectiv executata, de partea pedepsei considerata ca executata pe baza juncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, de conduita condamnatului, de eforturile depuse de acesta, pentru reintegrarea sociala, participarea la activitatile educative, culturale, de consiliere psihologica, de responsabilitatile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile aplicate si de antecedentele penale.

Toate aceste constatari se consemneaza intr-un proces verbal si, impreuna cu toate documentele justificative care atesta mentiunile din respectivul proces verbal se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate (art.77 al.3 din Legea nr.275/2006).

Exista si situatia in care, in urma analizei situatiei condamnatului, instanta constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru ca persoana condamnata sa fie liberat conditionat. In acest caz, comisia va fixa un termen pentru reexaminarea condamnatului, termen ce nu poate fi mai mare de un an.

Comisia comunica procesul verbal persoanei condamnate si aduce la cunostinta acesteia ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata (art.77 al.4 din Legea nr.275/2006, combinat cu art.450 al.1 C.pr.pen.).

3.Conditii de acordare a liberarii conditionate. Codul de procedura penala, la art.450 al.1, stabileste ca instanta competenta sa judece cererea de liberare conditionata formulata de condamnat sau propunerea comisie din cadrul penitenciarului este judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere. Astfel, s-a retinut ca, la data de 2.12.2010, pe rolul Judecatoriei Cornetu a fost inregistrata cererea de liberare conditionata, formulata de condamnatul A.D.C., detinut in P.M.T.Tichilesti. Prin sentinta penala pronuntata de Judecatoria Cornetu, s-a dispus, in temeiul art.42 C.pr.pen., declinarea competentei materiale de solutionare a cererii formulata de petent in favoarea Judecatoriei Braila, deoarece la data formularii cererii petentul se afla in PMT Tichilesti.

Potrivit art.77 al.5 din Legea nr.275/2006, cand condamnatul se adreseaza direct instantei, odata cu cererea se inainteaza si procesul verbal al comisiei pentru individualizarea regimului de executare a persoanei condamnate, impreuna cu documentele care atesta cele cuprinse in acesta. Astfel, in doctrina s-a retinut ca activitatea comisiei de propuneri nu angajeaza instanta de judecata, ci doar orienteaza decizia acesteia, fiind necesara si inevitabila chiar si in cazul sesizarii instantei prin cerere directa1.

Verificand admisibilitatea cererii in cazul cererii directe, instanta, la primul termen de judecata, in temeiul art.300 C.pr.pen., va proceda, in prealabil la verificarea actului de sesizare, daca cererea a fost intocmita cu respectarea conditiilor prevazute de lege. Deoarece, in practica instantelor, nu exista un punct de vedere unitar cu privire la stabilirea momentului examinarii cererii de catre instanta, sub aspectul indeplinirii tuturor conditiilor legale, respectiv daca acestea trebuie implinite la momentul introducerii cererii sau la data judecarii ei, prin Decizia nr.LXVII (65)/2007 (M.Of. nr.537/2008) I.C.C.J. a admis recursul in interesul legii, declarat de procurorul de pe langa aceasta instanta si a stabilit ca "cererea de liberare conditionata va fi examinata de instanta sub aspectul indeplinirii tuturor conditiilor legale la momentul judecarii acesteia si nu la momentul introducerii ei”.

Judecand cererea de liberare conditionata, instanta, cand constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru admiterea ei, pronunta o hotarare de respingere si fixeaza, in acelasi timp, termenul dupa expirarea caruia propunerea sau cererea va fi reinnnoita. Termenul pentru reinnoirea cererii sau propunerii nu poate fi mai mare de un an si curge de la data ramanerii definitive a hotararii (art.450 al.2 C.pr.pen.). In practica judiciara s-a aratat ca instanta are obligatia de a fixa acest termen numai in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile privind comportamentul condamnatului, disciplina, dovezile de indreptare, nu si in cazul neindeplinirii fractiei legale deoarece liberarea conditionata se poate solicita numai dupa indeplinirea acestei fractii legale. Asadar, conduitei privind executarea unei parti din pedeapsa trebuie sa i se alature si conditia privind comportamentul exemplar al condamnatului, instanta avand libertatea de a-si forma propria convingere in legatura cu acordarea liberarii conditionate. In acest sens, din definitia data de codul penal acestei institutii, dar si din decizia de indrumare nr.6/1970 a fostului Tribunal Suprem rezulta ca persoana condamnata la pedeapsa inchisorii nu poate beneficia automat de liberarea conditionata dupa indeplinirea fractiei legale, ci numai daca instanta isi creeaza convingerea ca persoana condamnata este suficient de reeducata si prezinta garantia ca poate executa restul de pedeapsa in libertate.

Pe langa conditiile generale, la solutionarea cererii instanta trebuie sa aiba in vedere si antecedentele penale ale condamnatului. Asa cum s-a subliniat in literatura de specialitate, antecedentele penale nu constituie un impediment la acordarea liberarii conditionate, ci numai un simplu element de care instanta trebuie sa tina seama in aprecierea condamnatului. Spre exemplificare, la data de 4.05.2005, pe rolul Judecatoriei Braila s-a inregistrat propunerea de liberare conditionata formulata de comisia de propuneri din cadrul penitenciarului privind pe condamnatul B.G.C. din pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat.

                Pentru a se putea dispune liberarea conditionata condamnatul trebuie sa execute 2/3 din pedeapsa, adica 487 zile inchisoare.

________________________________________________

 1M.Pavel-Cocos, Liberarea conditionata,teza de doctorat, 1980, Biblioteca                            Facultatii de Drept, Bucuresti, pag.134.

                La data analizarii sale in Comisia de Propuneri pentru punerea in libertate conditionata, condamnatul executase si castigase prin munca 491 zile.

Din procesul verbal intocmcit rezulta ca persoana condamnata este cunoscuta cu antecedente penale, fiind recidivist. Astfel, condamnatul a mai fost condamnat anterior la o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru fapte similare si a mai beneficiat de liberare conditionata la data de 24.11.52003.

Potrivit dispozitiilor art 59 al 1 C.pen. "Dupa ce a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei in cazul inchisorii ce nu depaseste 10 ani (…), condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei…”. Textul de lege mai sus enuntat releva ca pentru a se dispune liberarea conditionata este necesara si analizarea conditiei referitoare la antecedentele penale ale condamnatului, aceasta fiind o conditie la fel de importanta ca si cele legate de executarea a  doua treimi din pedeapsa, staruinta in munca,  disciplina si  dovezile temeinice de indreptare.

Analizand situatia condamnatului, instanta a apreciat ca, daca in cazul unui condamnat fara antecedente penale care a fost disciplinat, staruitor in munca si a dat dovezi de indreptare se poate dispune liberarea conditionata odata cu executarea a doua treimi din pedeapsa, nu aceeasi este solutia pentru un condamnat care nu este la primul impact cu legea penala. Prezenta antecedentelor penale sub forma recidivei demonstreaza ca persoana condamnata a mai beneficiat de  liberare conditionata, si a nesocotit acest act de clementa, savarsind din nou o infractiune. A se dispune liberarea condittionata prin simpla executare a 2/3 din pedeapsa este de natura a lipsi de continut si finalitate institutia liberarii conditionate, care este o posibilitate ce devine eficienta numai prin intrunirea cumulativa a  conditiilor prevazute de legiuitor in art 59 C.pen. si nu o cauza de reducere a pedepsei.Pentru aceste motive s-a apreciat ca propunerea de liberare conditionata a condamnatului B.G.C. este prematur formulata, odata ce acesta este cunoscut cu antecedente penale si a depasit fractia de 2/3 cu doar 4 zile.

Din analiza conditiilor de admisibilitate, rezulta caracterul facultativ al acordarii liberarii conditionate, in sensul ca nimeni si nimic nu poate obliga instanta de judecata sa acorde liberarea conditionata chiar daca sunt indeplinite la cele mai inalte standarde conditiile prevazute de lege deoarece, prin executarea fractiunii obligatorii de pedseapsa, petentul a dobandit vocatie la acordarea liberarii conditionate, aceasta nefiind un drept al condamnatului, un beneficiu ce decurge automat din executarea fractiei legale de pedeapsa.

4.Liberarea conditionata a persoanei condamnata la detentia pe viata. Avand la baza ratiuni identice, codul penal a instituit liberarea conditionata si pentru persoanele condamnate la detentia pe viata. La art.551 a fost prevazuta posibilitatea liberarii conditionate a celui condamnat la pedeapsa detentiei pe viata dupa executarea efectiva a 20 de ani de detentiune, daca este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale.

Prin dispozitiile art.551 al.2 C.pen., s-a prevazut posibilitatea liberarii conditionate a condamnatilor la pedeapsa detentiei pe viata dupa executarea efectiva a 15 ani de detentiune pentru condamnatii barbati care au trecut de varsta de 60 de ani si pentru condamnatele femei care au trecut de varsta de 55 de ani, cu indeplinirea si a celorlalte conditii prevazute la al.1 al art.551 C.pen.

5.Efectele liberarii conditionate. Efectul imediat al liberarii conditionate este punerea in libertate a condamnatului de sub puterea mandatului de executare a pedepsei, sub conditia prevazuta de art.61 C.pen., ca pana la implinirea duratei pedepsei sa nu mai savarseasca alte infractiuni. In cazul detentiei pe viata, lasarea in libertate a condamnatului inseamna ca pana la sfarsitul vietii sa nu mai savarseasca alte infractiuni. Cum aceasta solutie nu este de dorit prin lege, s-a prevazut un termen de 10 ani in care condamnatul se afla in liberare conditionata, iar dupa implinirea acestui termen liberarea devine definitiva, pedeapsa considerandu-se executata.